Green Group, cel mai mare investitor în industria verde din România, și-a propus ca în următorii cinci ani să își crească cifra de afaciri de trei ori, la 360 milioane euro, a declarat, în cadul unei conferințe, Constantin Damov, fondatorul Green Group.
În cazul industriilor verzi, vorbim despre industrii profitabile. Azi, Green Group are o cifră de afaceri de 120 mil. euro anual, a creat 3.000 locuri de muncă, iar impozitele plătite se ridică la 20 mil. euro pe an. În următorii 5 ani ne propunem să creștem cifra de afaceri și investițiile de 3 ori – să ajungem la 300% din ce suntem azi”, a spus Damov.
Acesta a precizat că în momentul de față România este al 2-lea producător de fibră sintetică produsă din reciclarea pet-urilor, iar jumătate din producție e alimentată din pet-urile aduse din Germania.
Materia noastră primă e deșeul municipal în principal. Am dori să nu mai fie lăsat să curgă către gropile de gunoi – să impunem deci taxa de depozitare care există în toate țările europene. Astfel rămân mai multe materii prime care pot fi folosite pentru dezvoltarea industriei”, a mai spus fondatorul Green Group.
Radu Merica: „Aici este cheia problemei. Reciclarea costă” ,
Este dispusă clasa politică să piardă voturi pentru ca noi să avem o țară curată? Aici este cheia problemei. Reciclarea costă. Nu este nimic mai ieftin decât depozitarea gunoaielor la groapa de gunoi. În momentul în care îți pui problema procesării, se pune problema de costuri. Cineva trebuie să suporte acest cost. În Germania, cetățenii plătesc aproximativ 6 euro/lună/persoană pentru reciclare. În România, media este de aproximativ 1 euro (de la 20 bani în mediul rural, la 10-12 lei în marile aglomerări urbane). La procesare, costul urcă de la 20 bani la 2 euro. Când cetățeanul își cumpără sticla de apă, trebuie să își pună și problema cum scăpam ecologic de ea. Când vine vorba despre acest pas, cetățeanul nu mai are bani”, a spus Radu Merica, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, director general RER Recuperare Ecologică și Reciclare, prezent în cadrul aceleași dezbateri.
Pentru a îmbunătății situația actuală acesta propune ca în afara de definitivarea legislației, o cotă parte din fondurile AFM să revină celor ce investesc în mediu și nu celor care poluează, așa cum se întâmplă cu programul Rabla.
De asemenea, acesta consideră că primăriile ar trebui să se implice mai mult atât în informarea cetățenilor cât și în urmărirea procesului de reciclare desfășurat de agenții economici.
Primăriile pot face multe. Cetățenii trebuie să simtă că îi costă, altfel nu se face nimic. Dacă germanii nu ar sorta deșeurile, în loc de 6 euro pe lună i-ar costa 20 de euro pe lună. Cum se face reciclare și sortare dacă pe cetățeni nu îi costă nimic? Tot ce e gratis nu valorează nimic. (…) Primăria se poate implica cu poliția locală pentru a depista cine colectează corect și cine nu colectează în conformitate cu normele. Fără o monitorizare atentă, apare pericolul micii criminalități. Așadar poate să apară evaziune fiscală, neplata TVA etc. Trebuie luptat consecvent împotriva lor”, a explicat Merica.
