Mâncăm preponderent produse cultivate local, chiar dacă avem acces la alimente din diverse părți ale lumii. Este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători americani, care au încercat să afle cum ne-a schimbat globalizarea preferințele alimentare. Studiul contrazice analize anterioare.
Globalizarea a avut o influență moderată asupra alegerilor noastre alimentare. Ceea ce cultivăm sau ceea ce mâncăm nu s-a schimbat foarte mult odată cu liberalizarea piețelor și cu accesul la produse diverse, cultivate în zone îndepărtate de casă. Iată concluzia la care au ajuns mai mulți cercetători ai unui institut din cadrul Universității Maryland, SUA.
„Diversitatea mâncării pe care o consumăm nu s-a schimbat pe cât de mult ne așteptam odată cu globalizarea. În continuare avem tendința de a mânca în funcție de biodiversitatea locală, chiar dacă am putea mânca orice.” – a declarat unul ditnre autorii studiului, Jeannine Cavender-Bares.
Globalizarea, mai puțin dăunătoare decât se credea?
În urma analizei, cercetătorii se așteptau să constate că țările s-au specializat pe producția unor anumite alimente. Totodată, anticipau că majoritatea consumatorilor și-au diversificat alegerile alimentare, întrucât au acces la produse din părți îndepărtate ale lumii, prin intermediul comerțului global.
Așteptările nu le-au fost însă confirmate de realitate. Se pare că, spre deosebire de alte sectoare economice, precum manufactura sau tehnologia, agricultura nu este extrem de nișată și nici consumul foarte diversificat. Printre explicațiile identificate, se numără faptul că zonele păstrează o tradiție culinară, că statele nu încurajează prin subvenții monoculturile și că fermierii din țările în curs de dezvoltare nu au resurse financiare pentru a plăti transportul către regiuni îndepărtate.
Studiul americanilor vs. cercetările anterioare
În 2004, FAO publica un studiu în care își exprima îngrijorarea pentru modul în care globalizarea va afecta industria alimentară. Iată ce nota în introducere:
Fenomenul globalizării are un impact major asupra sistemelor alimentare din întreaga lume. Sistemele alimentare se schimbă: există un mai bun acces și o diversitate mai mare a alimentelor, însă accesul nu este nicidecum universal. Multe dintre aceste schimbări sunt strâns legate de urbanizare, creșterea veniturilor, liberalizarea piețelor și investițiile străine directe. Competiția pentru cota de piață se intensifică odată cu intrarea pe piață a jucătorilor mari și puternici, precum lanțurile internaționale de fast-food sau de supermarketuri. Cei care au de pierdut sunt afacerile mici și piețele tradiționale.
În lupta împotriva influenței pe care au dobândit-o marile corporații agricole odată cu globalizarea se alătură cei de la Greenpeace. ONG-ul vorbește și despre impactul activității acestor corporații asupra mediului. Pentru agricultură locală pledează mai toate organizațiile de mediu, printre care și Oxfam, Friends of the Earth și WWF.
