Text de Ecaterina Procopov
"Vrem o sansa pentru natura in instanta." Asa se va numi primul ghid din Romania care va cuprinde toate prevederile legislative si toti pasii practici cu ajutorul carora organizatiile de mediu – sau oricine e interesat de protectia biodiversitatii din Romania – ii pot da in judecata pe autorii proiectelor de dezvoltare ilegale. Ghidul va fi implementat de WWF, cu sprijinul Fundatiei pentru Parteneriat si va fi publicat la inceputul lunii iunie, in 500 de exemplare.
László Potozky, directorul Fundatiei pentru Parteneriat din Romania, ne marturiseste ca nu trece zi in care sa nu se izbeasca de o incalcare grava a legislatiei de mediu, in ciuda faptului ca Romania ar trebui sa fie acum o tara ale carei legi se armonizeaza cu normele europene. Acesta este, de fapt, motivul pentru care fundatia ii va sprijini pe reprezentantii WWF in implementarea unui ghid complex, care va servi la imbunatatirea actiunilor institutiilor statului ori ale societatii civile in vederea prevenirii sau opririi activitatilor ilegale ce afecteaza natura.
"De multe ori am fost intrebati ce aducem noi, ca tara, in Europa. Nu foarte multe, insa cu siguranta aducem ceva ce majoritatea tarilor UE nu au: o natura si o biodiversitate unica", ne spune László Potozky. Este motivul pentru care fundatia va dezvolta proiectul ghidului cu WWF a carui prima focalizare sunt animalele si habitatele lor. Acesta arata ca, daca luam numai numarul carnivorelor mari pe care le avem in Romania, jumatate dintre ursii si lupii Europei sau o treime dintre rasii continentului traiesc aici. In alte tari precum Austria, Germania sau Franta nu exista nici macar un exemplar din aceste animale. In plus, pajistile romanesti cuprind o diversitate florala pe care germanii sau austriecii n-o mai au de mult.
Cu toate acestea, se pare ca proaspata integrare a Romaniei in UE nu aduce foarte multe beneficii naturii tarii noastre, potrivit directorului fundatiei: "stim cu totii ca Uniunea Europeana nu inseamna neaparat miere si lapte care sa curga pe alei, dar credeam ca, macar din punctul de vedere al legislatiei, aderarea va insemna un pas inainte pentru protectia mediului". Exemple concrete de incalcare a legii sunt la tot pasul, spune Potozky, de la proiectul prin care Biserica Ortodoxa vrea sa construiasca, fara niciun permis legal, in Parcul National Ceahlau, sau proiectul "Superschi in Carpati", pana la construirea continua de cash&carry-uri uriase pe terenurile arabile, odata cu intrarea multinationalelor pe piata.
In perioada 2000-2007, Fundatia pentru Parteneriat a finantat 366 de proiecte de mediu cu o valoare totala de 4,6 milioane lei. "Ce facem noi? In ultimii noua ani am tot cautat fonduri pentru a derula aceste programe de finantare, prin care asiguram fonduri ONG-urilor de mediu, in principal, dar am avut si programe foarte dragi noua care s-au axat pe pastrarea mostenirii culturale si naturale locale", spune László Potozky. In primii ani, majoritatea finantatorilor Fundatiei pentru Mediu au fost marile fundatii americane, insa, in ultimii ani, in contextul aderarii europene a Romaniei, acestea s-au retras, in mare parte, indreptandu-si atentia catre alte tari cu probleme de mediu, ca Serbia sau Croatia. "De curand ne-am orientat spre sectorul business din tara si avem deja trei finantatori cu care colaboram la proiectele de mediu actuale: Mol, Apemin Tusnad si Toyota Europe", a adaugat directorul fundatiei.
Fundatia pentru Parteneriat (Romanian Environmental Partnership Foundation) face parte din Parteneriatul pentru Mediu, care sprijina proiecte de protectie a mediului in Cehia,
Polonia, Romania, Slovacia, Ungaria si Bulgaria.
