Plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale va expira la 31 martie 2025, iar efectele acestei schimbări vor fi resimțite diferit de consumatori, în funcție de nivelul consumului. Momentan, autoritățile discută despre soluții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. În prezent, prețul mediu al energiei este de aproximativ 1 leu/kWh, iar dacă acesta se menține la acest nivel, impactul asupra facturilor va varia.
Cei care consumă peste 300 kWh pe lună ar putea vedea reduceri de 20-30% la facturile de electricitate, potrivit estimărilor Ministerului Energiei.
Pe de altă parte, consumatorii cu un consum redus, sub 100 kWh lunar — categorie care reprezintă peste jumătate dintre gospodăriile din România — ar putea plăti cu 10-20 de lei mai mult pe lună.
Ce se va întâmpla după ce plafonarea expiră și care vor fi costurile în medie pentru gospodăriile din țară?
Ce înseamnă plafonarea prețului la energie și liberalizarea pieței?
Plafonarea prețurilor la energie este o măsură temporară adoptată de guvern pentru a proteja consumatorii de creșterile abrupte ale costurilor la energie electrică și gaze naturale. Plafonarea înseamnă stabilirea unui preț maxim pe care furnizorii îl pot percepe consumatorilor finali, indiferent de fluctuațiile pieței.
În România, conform Ordonanței de Urgență nr. 27/2022, cu modificările și completările ulterioare, această plafonare a prețului la energie este valabilă până la 31 martie 2025.
În contextul încheierii plafonării prețurilor la energie, în spațiul public s-a vorbit tot mai des despre liberalizarea pieței energiei. Acest lucru se referă la eliminarea intervențiilor statului în stabilirea prețurilor, permițând ca acestea să fie determinate de cerere și ofertă.
Această abordare încurajează concurența între furnizori, oferind consumatorilor posibilitatea de a alege dintre diverse oferte și servicii. Liberalizarea are ca scop crearea unei piețe dinamice și eficiente, unde prețurile reflectă realitățile economice și costurile de producție.
În contextul actual, autoritățile române analizează opțiunea prelungirii plafonării prețurilor după 1 aprilie 2025, având în vedere instabilitatea pieței regionale și necesitatea protejării consumatorilor.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că există argumente pentru continuarea acestei scheme, subliniind importanța asigurării unor prețuri corecte și competitive pentru români.
De altfel, ministrul a recomandat românilor să își schimbe furnizorii care propun prețuri foarte mari (unele companii propun 8,38 de lei pe kilowatt), dar și să verifice oferte disponibile pe site-ul ANRE (Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei)
„Nu e o chestiune de a ne hotărî noi, ci de a asigura cele mai bune condiții pentru facturile românilor. Vă spuneam, ne-am propus luna ianuarie. E adevărat că aprobarea bugetului a durat puțin mai mult și atunci lucrurile au mers la pachet. Eu cred că săptămâna aceasta vom avea o discuție finală și o decizie, dacă nu cel mai târziu săptămâna viitoare. Scenariul de bază asupra căruia insist este continuare acestei scheme care a asigurat prețuri corecte pentru români și competitive la nivel european, al 4-lea cel mai ieftin gaz, al 5-lea cel mai ieftin curent.
Deci acestea sunt prețuri care i-au protejat pe români și mai mult decât atât, schema asigura și o predictibilitate de la o lună la alta. Eu de când sunt ministru se aplică aceste praguri de consum. Practic nu am intervenit deloc asupra modului în care funcționează schema. Deci clienții finali, că vorbim de clienții casnici sau clienții non-casnici, companiile românești, au știut la ce să se aștepte, inclusiv în într-un context instabil, stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina și alte elemente care pe piața europeană de gaze sau de energie electrică, ele generează o anumită dinamică,” a declarat, ministrul Energiei pentru Digi24.
Problema energiei în Europa
Prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE a fost de 0,289 €/kWh (inclusiv toate taxele și contribuțiile) în prima jumătate a anului 2024, conform celor mai recente date Eurostat. Asta înseamnă o ușoară creștere față de 0,283 €/kWh în a doua jumătate a anului 2023.
Dacă analizăm prețurile energiei electrice excluzând toate taxele și contribuțiile, prețul pentru consumatorii din UE a scăzut la 0,219 €/kWh în prima jumătate a anului 2024, față de 0,223 €/kWh în a doua jumătate a anului 2023.
În prima jumătate a anului 2024, comparativ cu prima jumătate a anului 2023, prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici au crescut în 10 țări și au scăzut în 15 state membre ale UE. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Irlanda (+37%), în timp ce cea mai mare scădere a fost observată în Țările de Jos (-29%).
În aceeași perioadă, Luxemburg, Austria și Țările de Jos au oferit cele mai mari subvenții consumatorilor casnici.
Prețurile energiei electrice pentru consumatorii non-casnici din UE au scăzut cu 13% în prima jumătate a anului 2024 față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 7% față de al doilea semestru al anului 2023. Cele mai mari prețuri la energie electrică pentru consumatorii non-casnici din UE s-au înregistrat în Irlanda (0,256 €/kWh), iar cele mai mici, în Finlanda (0,0939 €/kWh).
Cele mai mari prețuri la electricitate în Germania și Irlanda
Pentru consumatorii casnici din UE, cele mai mari prețuri la electricitate în prima jumătate a anului 2024 s-au înregistrat în:
- Germania – 0,3951 €/kWh
- Irlanda – 0,3736 €/kWh
- Danemarca – 0,37078 €/kWh
- Cehia – 0,3381 €/kWh
Cele mai mici prețuri au fost observate în:
- Ungaria – 0,1094 €/kWh
- Bulgaria – 0,1187 €/kWh
- Malta – 0,1256 €/kWh
Pentru consumatorii casnici germani, costul per kWh a fost cu 37% peste media UE, în timp ce gospodăriile din Ungaria, Bulgaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din prețul mediu al UE.
Prețul mediu al energiei electrice în UE în prima jumătate a anului 2024 — calculat ca o medie ponderată folosind cele mai recente date din 2022 privind consumul de energie electrică al gospodăriilor — a fost de 0,2889 €/kWh.
Cele mai mari creșteri ale prețurilor la energie electrică: Irlanda, Franța și Portugalia.
În prima jumătate a anului 2024, față de aceeași perioadă din 2023, prețurile totale au crescut în 10 state membre ale UE, au scăzut în 15 și au rămas aproape neschimbate în 2 țări.
Cele mai mari creșteri au fost observate în:
- Irlanda (+36,6%)
- Franța (+20,7%)
- Portugalia (+17,1%).
Creșterile au fost determinate de costurile mai mari la energie și furnizare, precum și de reducerea subvențiilor și a altor forme de sprijin.
Cele mai mari scăderi ale prețurilor la energie electrică s-au înregistrat în:
- Țările de Jos (-29,0%)
- Belgia (-22,9%)
- Lituania (-17,9%)
Situația gazelor în România
Depozitele de gaze din România s-au golit rapid în ultimele trei luni, iar prețurile au crescut semnificativ, depășind media europeană!
Datele Gas Infrastructure Europe arată că gradul de umplere a scăzut de la 100% în noiembrie, la doar 42% în prezent.
Prin comparație, anul trecut, la sfârșitul sezonului rece, depozitele erau pline în proporție de 50%.
Pe piețele europene, prețurile gazelor naturale au ajuns la cel mai ridicat nivel din octombrie 2023. În România, prețul a crescut în ultimele două săptămâni cu aproape 50%, ajungând la echivalentul a 62 euro/MWh, potrivit Bursei Române de Mărfuri.
Spre comparație, prețurile pe bursa olandeză TTF, de referință pentru Europa, sunt de 53 euro/MWh.
Notă! Prețurile pe bursa olandeză TTF sunt prețurile de referință pentru gazele naturale din Europa. TTF este un loc unde se cumpără și se vând gaze naturale în Olanda, iar prețurile stabilite aici sunt folosite ca punct de comparație pentru întreaga piață europeană. Aceste prețuri pot varia în funcție de cererea și oferta de gaze, vremea și diverse decizii politice din Europa. Practic, prețul de pe această bursă influențează cât plătesc europenii pentru gazele naturale.
Cu doar două săptămâni în urmă, gazele din România erau tranzacționate la 42-45 euro/MWh, sub nivelul pieței europene de referință, conform datelor Bursei Române de Mărfuri.
Cât importă și cât exportă România?
România a ajuns să importe gaze pentru a-și asigura necesarul intern. Datele Transgaz arată că vineri, 7 februarie, consumul intern a fost acoperit astfel:
- 24 milioane m3 din producția internă;
- 19,8 milioane m3 din depozite;
- 12 milioane m3 din import, prin Negru Vodă (Bulgaria).
În același timp, România a exportat gaze către Republica Moldova (5,9 milioane metri cubi, prin Ungheni) și Ucraina (1,6 milioane metri cubi, prin Isaccea 1). Pe relația cu Ungaria nu a existat flux de gaze, nici la import, nici la export.
De ce rămâne Europa fără gaze?
Prețurile gazelor naturale pe piața de referință din Europa, Dutch Title Transfer Facility (TTF), au ajuns pe 11 februarie la 59 de euro pe MWh (megawatt-oră), cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
Unul dintre principalele motive este iarna prelungită, care a adus temperaturi mai scăzute decât de obicei. Din această cauză, gospodăriile și companiile au consumat gaz mai repede decât se anticipase.
În prezent, depozitele de gaze din Uniunea Europeană sunt la o medie de 48,48% din capacitate, conform datelor Gas Infrastructure Europe – un nivel mult mai scăzut decât ar trebui să fie în această perioadă a anului.
Franța, unul dintre cei mai mari consumatori de energie din UE, are cel mai scăzut nivel de stocare, cu doar 29,85%.
În afara Uniunii Europene, Marea Britanie și Ucraina au rezerve chiar mai mici – 25,73%, respectiv 9,33%.
Pe de altă parte, Portugalia are depozitele pline, iar Suedia și Spania au stocuri semnificative, de 88% și 69%.
„Creșterea prețurilor a fost alimentată de temperaturile scăzute, producția redusă de energie regenerabilă și stocurile insuficiente”, explică analiștii ING, Warren Patterson și Ewa Manthey.
Aprovizionarea depozitelor va costa mai mult
În mod normal, stocurile de gaze sunt refăcute primăvara și vara, când cererea este mai mică, iar prețurile sunt mai accesibile. Însă, anul acesta, această strategie devine tot mai costisitoare.
„Situația gazelor în Europa este mult mai tensionată decât ne așteptam”, spune Samantha Dart, analist la Goldman Sachs, conform Euronews.
„Pentru ca depozitele să fie refăcute corespunzător în această vară, nu este suficient ca prețurile să rămână peste costul generării de energie pe bază de cărbune. Acestea trebuie să crească și mai mult pentru a atrage un volum mai mare de gaz natural lichefiat (LNG) în Europa.”
Totuși, există riscul ca prețurile să crească și mai mult. Dacă cererea pentru producerea de energie electrică pe bază de gaz rămâne ridicată, sau dacă țările asiatice încep să importe mai mult LNG, prețurile din Europa ar putea ajunge la 84 € / MWh – cu 68% mai mult decât prognoza actuală a Goldman Sachs.
#importdegaze #securitateaenergeticaaRomaniei #energysecurity #gasimports #importdegaze #gasexports #pretulenergieielectrice #pretulcaldurii #pretulenergiei #energypricehike #scumpirielectricitate #crizadegazenaturale #fossilfuelenergy #depozituldegazealRomaniei #rezervadegazenaturaleaRomaniei #pretpekilowatt
