Gardianul: Modificarea Legii exproprierii ar putea salva parcul Bordei si Zoo Baneasa

Adoptarea unui amendament la Legea 33/1994 (care priveste exproprierea pentru cauze de utilitate publica), de catre Comisia juridica a Senatului, aduce noi perspective in cazul "parcul Bordei". Amendamentul, initiat de senatorul Marius Marinescu, prevede ca parcurile, gradinile zoologice si botanice, precum si bazele sportive si de agrement, amenajate din bani publici, devin de utilitate publica. Acest statut interzice constructiile in aceste zone si retrocedarea lor.

Senatorul independent a sustinut, in expunerea de motive pentru amendament, ca ambiguitatea legii in legatura cu regimul de utilitate publica a spatiilor verzi a permis dezvoltatorilor imobiliari, "in cardasie cu unii primari", sa construiasca "abuziv si haotic" in parcuri. El a folosit ca exemplu chiar cazul parcului Bordei.

Propunerea de modificare a Legii 33/1994 a fost depusa la Senat in 16 august 2007 si a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ si de la Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului. Guvernul, in schimb, a trimis un aviz nefavorabil, sub semnatura lui Calin Popescu-Tariceanu.

Amendament cu dedicatie

Initiativa legislativa a lui Marinescu se muleaza pe curentul de opinie creat de afacerea "parcul Bordei". "Avand in vedere agresiunea fara precedent asupra spatiilor verzi din tara noastra, solicit exproprierea pentru cauza de utilitate publica a suprafetelor aflate astazi in proprietate privata din zonele verzi; in acest fel vor fi posibile refacerea si redarea acestor oaze de odihna si agrement cetatenilor", sustine Marius Marinescu in expunerea de motive. In continuare, el afirma: "Ambiguitatea legii in legatura cu regimul de utilitate publica a spatiilor verzi a permis dezvoltatorilor imobiliari, in cardasie cu unii primari, sa construiasca abuziv si haotic in parcuri. Un exemplu celebru de astfel de situatie este cazul parcului Bordei".

De altfel, amendamentul aprobat ieri de Comisia juridica a Senatului nu este singura initiativa legislativa a lui Marinescu indreptata impotriva lui Costica Constanda si a intentiei acestuia de a transforma o parte din parc in zona de hoteluri si birouri. In 28 iunie 2007, la numai o zi dupa ce Constanda obtinea, de la Curtea de Apel Bucuresti, o hotarare definitiva prin care putea sa construiasca in parc, Marinescu a depus o initiativa legislativa ce viza exproprierea acestuia pentru cauza de interes public. Demersului senatorului independent i s-au alaturat doua nume grele: fostul presedinte al Romaniei, senatorul Ion Iliescu, si presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu.

Textul propus de cei trei senatori prevedea, la art.1: "Prin derogare de la prevederile art. 7 din Legea 33 din 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, se declara de utilitate publica terenul in suprafata de 3,3 hectare, situate in Bucuresti, in zona "parcul Bordei", incadrat in PUG ca zona V4".

Consecinte juridice costisitoare

Obtinerea avizelor de la comisiile Senatului este doar un pas necesar, dar nu suficient pentru ca Legea 33/1994 sa fie modificata. Presupunand ca amendamentul va fi adoptat de ambele camere ale Parlamentului in forma actuala, consecintele juridice sunt costisitoare. Pentru a-i impiedica pe cei care, ca si Constanda, au primit terenuri in parcuri sau pe spatii verzi, sa construiasca, este necesara exproprierea. In chiar textul amendamentului se precizeaza ca sunt de utilitate publica "spatiile verzi asa cum sunt definite potrivit Legii nr. 24/2007 (care au ca proprietar institutiile statului)".

Prin urmare, spatiile verzi proprietate privata nu intra sub incidenta amendamentului. Sigura solutie pentru aceste spatii, pentru a le pastra destinatia actuala, ar fi declararea individuala ca fiind de utilitate publica si exproprierea. Acest fapt a fost subliniat si in punctul de vedere negativ la adresa amendamentului, trimis de Guvern: "In toate cazurile, declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari prealabile si conditionat de inscrierea lucrarii in planurile urbanistice si de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii, pentru localitati sau zone unde se intentioneaza executarea ei.

Dupa declararea utilitatii publice, trebuie nominalizat expropriatorul si precizata sursa de finantare a lucrarii. Art. 21 din Legea nr. 33/1994 stipuleaza ca asupra solutionarii cererilor de expropriere decide tribunalul judetean sau Tribunalul municipiului Bucuresti, in raza caruia este situat imobilul propus pentru expropiere". Recuperarea spatiilor verzi deja retrocedate sau aflate in litigiu va genera, prin urmare, multe procese si foarte multi bani.

Castiga Zoo Baneasa

Daca in cazul terenurilor deja retrocedate situatia e complicata, pentru cele care au fost doar solicitate exista o speranta. Cazul cel mai rasunator, in ultima perioada, a fost cel al Gradinii Zoologice de la Baneasa, unde au fost solicitate mai multe parcele din perimetrul amenajat. Daca Legea 33/1994 va fi modificata suficient de repede, aceste terenuri nu ar mai putea fi retrocedate, iar proprietarii vor fi despagubiti cu actiuni la Fondul Proprietatea sau cu bani.

In principiu, modificarea propusa de senatorul Marinescu este una buna, chiar daca va presupune costuri mari. Orasele din Romania, in special capitala, sunt sufocate de poluare, iar suprafata verde s-a redus dramatic in fiecare an. Cea mai importanta contributie au avut-o dezvoltatorii imobiliari, care au distrus mii de hectare de parcuri si spatii verzi in goana dupa profit. Problema care se pune este in ce masura aceasta modificare a legii, presupunand ca va fi votata de parlamentari, se va aplica. Legislatia in vigoare are destule restrictii impotriva distrugerii spatiilor verzi, dar "baietii destepti" au gasit portite.

Pentru mai multe informatii vizitati Gardianul

spot_img

Ultimele știri