Autoritatile au decis golirea zecilor de milioane de metri cubi de apa din acumularea Tileagd. Masura a fost dispusa in regim de urgenta si se deruleaza, de mai bine de o luna, in cel mai mare secret pentru a nu panica miile de bihoreni din localitatile situate in aval de baraj, care ar putea fi maturate de ape.
Prima fisura in cel mai mare baraj de pe raul Crisul Repede a fost descoperita acum doua decenii, dar autoritatile au decis sa o ignore. Cu jumatate de gura, vizibil jenati ca informatia a transpirat inspre presa, cei responsabili de securitatea exploatarii acumularii Tileagd au recunoscut ca golirea lacului a survenit in urma largirii unei fisuri care ar putea sa provoace deteriorarea ori chiar surparea barajului.
Cu toate ca riscul de rupere a barajului este o realitate, nici „Hidroelectrica” si nici Apele Romane nu au considerat ca populatia merita sa fie informata despre pericolul care o paste. Barajul de la Tileagd este cel mai mare de pe raul Crisul Repede, cu o lungime de aproximativ sase kilometri si o latime medie de un kilometru. Ruperea sa ar putea duce la producerea unui adevarat val ucigas, care ar matura de pe fata pamantului cateva sate si ar crea o unda de soc ce ar fi resimtita si in Oradea. Cauza deteriorarii stavilarului apartine executantului lucrarii si tine de regimul comunist, cand Ceausescu ar fi dispus ca barajul sa fie realizat cu economie de ciment.
Din primele zile ale lunii iunie, procedura de golire totala a lacului de acumulare de la Tileagd, ultimul si cel de-al treilea din salba de baraje care stavilesc apele Crisului Repede, a fost declansata intr-un secret total. Primul termen pentru golirea celor peste 50 de milioane metri cubi de apa din baraj ar fi fost 1 iulie, dar pentru ca ploile torentiale din ultimele saptamani au umflat si asa foarte mult Crisul, ritmul a fost scazut pentru a nu da motive de panica in randul populatiei, dupa cum sustin surse neoficiale. „Hidroelectrica” si Directia Apelor Crisuri au tacut malc, refuzand sa dea relatii despre pericolul real pe care il implica aceasta actiune. Intr-o alta ordine de idei, avand in vedere ca Tileagdul este un adevarat rai piscicol, Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi (AJVPS) Bihor a demarat o actiune de salvare a faunei si protejare impotriva braconajului.
Facut cu economie
Barajul facut la Tileagd este cel mai mare de pe raul Crisul Repede, avand o lungime de aproximativ 6 km si o latime medie de 1 km. Ruperea sa ar fi dus la producerea unui adevarat val ucigas care ar fi sters de pe fata pamantului cateva localitati situate in aval si ar fi creat o unda de soc ce s-ar fi resimtit si in Oradea si chiar in Ungaria. Cauza deteriorarii stavilarului apartine executantului lucrarii si tine de regimul comunist, cand Ceausescu ar fi dispus ca barajul sa fie realizat cu economie de ciment. Situatia este cunoscuta si reprezinta o realitate a zilelor noastre, monitorizata de mai multi ani de catre „Hidroelectrica” si Directia Apelor Crisuri Oradea. Cu toate ca riscul iminent de rupere a barajului este o realitate, nici una dintre cele doua insitutii nu a considerat ca locuitorii din aval merita sa fie informati despre riscul la care sunt expusi. Seful Directiei Apelor Crisuri Oradea, Ioan Oprean, s-a ferit sa ofere raspunsuri despre golirea acumularii, insa s-a exprimat clar inca din anul trecut in presa vizavi de pericolul ce pandeste de la Tileagd. „Cine o sa isi ia raspunderea daca o super viitura ajunge in Oradea?!”, se intreba retoric Oprean, cand s-a pus problema betonarii malurilor Crisului in Oradea, dar fara a detalia despre iminenta unei astfel de posibilitati. Nici acum, cand golirea barajului este o realitate, Oprean nu a dat detalii.
Barajul, carpit la repezeala
Barajul de la Tileagd a fost dat in folosinta in 1989, insa proasta executie a lucrarilor a iesit in evidenta trei ani mai tarziu, cand seful de post din comuna a fost primul care a sesizat autoritatile despre scurgerile din dig. „Barajul a avut o avarie serioasa in 1992 si a fost nevoie de golirea lui de urgenta si reparatii capitale”, a spus directorul Biroului Tehnic din cadrul Directiei Apelor Crisuri Oradea, Dorel Dume. „Spre deosebire de situatia de atunci, de data aceasta golirea se face in mod controlat si planificat. Prin deversarea treptata s-a urmarit ca pana in 16 iulie cantitatea totala de apa din lac sa ajunga de la 52 la 15 milioane de metri cubi de apa. Apoi in perioada 17-20 iulie se va scadea cu 0,5 metri pe zi, urmand apoi perioada de remediere sa se efectueze curatirea batardourilor, etanseizarea vanelor si expertizarea starii rosturilor”, a mai declarat Dume. Daca lucrarile vor decurge conform graficului prognozat, barajul urmeaza a fi reumplut in perioada 20 august – 3 noiembrie. In toata aceasta perioada, „Hidroelectrica” va asigura un debit de 5 metri cubi /secunda pentru alimentarea Uzinei de Apa Oradea, CET si a microcentralelor Priza 1 si Priza 2.
Lac unic in tara
„Acumularea de la Tileagd este unica in tara, prin varietatea speciilor de peste si densitatea lor intr-o acumulare artificiala. Practic, in baraj au prosperat toti pestii de apa dulce, de la pastrav si lipan pana la pestii care se regasesc in Delta Dunarii. Ar fi mare pacat sa se piarda materialul piscicol de acolo, fiindca e nevoie de ani multi ca sa se refaca”, sustine directorul AJVPS Bihor, ing. Ioan Silaghi. Lucratorii insitutiei, alaturi de jandarmi si politisti au inceput, inca din ultima saptamana a lunii iunie, sa organizeze controale pentru prevenirea braconajului. Surse neoficiale confirma faptul ca protejarea lacului impotriva braconierilor se va face cu paza armata. Tileagdul este un baraj de greutate si de pamant, taluzat in amonte cu beton. La stavilar are inaltimea de 37 de metri, lungimea coronamentului este de 14,2 km, iar volumul lacului este de 52,9 milioane metri cubi. Suprafata luciului de apa a lacului este de 605 hectare, iar suprafata bazinului este de 1.846 kilometri patrati.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gardianul
