Sefii de stat si de guvern, reuniti doua zile la Bruxelles in cadrul Consiliului European de primavara, au ajuns la un consens privind stabilirea unui obiectiv clar anul acesta pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, dar si asupra proiectului sarkozist privind infiintarea Uniunii Mediteraneene.
Astfel, in ciuda reticentei unora dintre capitalele europene (in mod special Germania), care au invocat efectele negative asupra economiei nationale daca planurile Comisiei Europene de a reduce emisiile cu 20% pana in 2020, liderii europeni au fost de acord ca este necesara accelerarea negocierilor privind implementarea acestui pachet de masuri. Oficialii „s-au angajat sa termine negocierile pentru ca Uniunea Europeana sa joace un rol principal in conferinta privind schimbarile climatice a ONU (decembrie 2009, Copenhaga)”, a explicat premierul sloven, Janez Jansa, relateaza „Euobserver”.
ROMANIA SE „ALINIAZA” EFORTURILOR IMPOTRIVA POLUARII
Si liderii romani si-au asumat aceasta responsabilitate. „Romania are un punct de vedere bine definit. Interesul nostru este ca UE sa isi pastreze pozitia de lider in ce priveste lupta impotriva poluarii si prevenirea incalzirii globale. Trebuie luate toate masurile pentru a preintampina schimbarile climatice si UE trebuie sa faca eforturi in acest sens. Romania s-a liniat acestor eforturi, fara indoiala”, a explicat premierul Calin Popescu-Tariceanu.
ROMANIA VREA O POLITICA ENERGETICA EUROPEANA COERENTA
Consiliul European a fost dominat si de discutiile privind piata energetica. Oficialii UE au cerut statelor membre sa faca in continuare pasi in vederea liberalizarii pietelor energetice din comunitare, informeaza AFP. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a sustinut ca Romania isi doreste ca Uniunea sa aiba o pozitie unitara in ceea ce priveste acordurile de pe piata energetica, in sensul unei politici de securitate energetice mai coerente, sustine Rompres.
„Ne dorim ca Uniunea Europeana sa adopte cat mai curand o pozitie comuna care sa o ajute sa negocieze mai bine tot ceea ce inseamna acordurile referitoare la furnizarea de energie. Problema securitatii, acest domeniu strategic, devine un subiect de preocupare din ce in ce mai puternic si vrem si sustinem ideea ca UE sa adopte o pozitie unitara pe acest subiect’”, a declarat premierul. De altfel, Romania a sustinut, in concluziile preliminare ale Consiliului European de primavara, ca la nivel comunitar sa existe o voce unica in ceea ce priveste discutiile cu state terte in domeniul energetic. Oficialii romani au luat aceasta pozitie alaturi de alte state, in contextul in care unele tari membre au negociat acorduri bilaterale cu Rusia in domeniul energetic.
VICTORIA DULCE-AMARA A LUI SARKOZY
Intr-o evolutie paralela, sefii de stat si de guverne din tarile forului comunitar au aprobat proiectul liderului francez, Nicolas Sarkozy, pentru crearea Uniunii Mediteraneene. Dupa ce, cu cateva saptamani inainte, aceasta structura reusise sa tensioneze la maximum relatiile dintre Paris si Berlin, germanii simtindu-se exclusi dintr-un proiect, care pana la urma tot din banii europeni este finantat (iar Germania este cel mai mare contributor la bugetul UE), la Consiliu cancelarul Angela Merkel a avut numai vorbe bune despre UM. Motivul acestei schimbari este lesne de inteles deoarece Sarkozy a preferat sa implice atat Germania, cat si restul statelor europene in aceasta structura, care in forma ei initiala nu ar fi trebuit sa fie compusa decat din statele UE si statele terte de langa Mediterana.
Odata temerile Berlinului fiind inlaturate, toti liderii comunitari si-au dat acceptul pentru UM, dar doar ca o forma de resuscitare a parteneriatului euro-mediteraneean numit „Procesul de la Barcelona”. Aceasta reprezinta o grea lovitura pentru planurile lui Sarkozy, care, pe langa faptul ca a fost obligat sa implice in noua Uniune toate statele europene pentru a avea sustinatori in Consiliu pe diverse alte domenii, acum trebuie sa continue Barcelona pentru a putea sa se foloseasca de fondurile europene.
