Soarta celor 200 de kilograme de combustibil nuclear, dintre care 36% il reprezinta uraniul imbogatit, folosit la experimentele reactorului de pe platforma Magurele, ramane incerta, in conditiile in care Guvernul a decis sa reduca drastic bugetul cercetarii. Deseurile radioactive rezultate din procesul de extragere a uraniului din combustibilul ars in ultimii 30 de ani ar putea sa nu mai ia, anul acesta, drumul Federatiei Ruse, asa cum prevede acordul semnat in 2004.
La acea data, Departamentul de Energie al Statelor Unite a convenit impreuna cu Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) ca institutia americana sa suporte, in limita a 4,5 milioane de dolari, cheltuielile aferente transportului combustibilului din Romania in Rusia, unde poate ramane o perioada. Pentru ca deseurile sa ramana pe teritoriul Rusiei, statul roman ar trebui sa achite 3,5 milioane de dolari, un eventual transport al acestora inapoi in Romania costand bugetul de stat 7 milioane de dolari.
Directorul Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara, Nicolae Zamfir, ne-a spus ca, in conditiile actuale de austeritate, nu se stie daca vor mai exista bani pentru transportul deseurilor, in incertitudine aflandu-se si fondurile dedicate conservarii reactorului, ce se ridica la 3,8 milioane de lei pe an. “Noi eram in grafic pentru pregatirea transportului, dar acum nu mai stim nimic. Reactorul si deseurile sunt pazite de jandarmi, dar avem si noi personal de supraveghere ca sa asiguram securitatea nucleara. Reactorul se afla in conservare, astfel incat daca guvernul hotaraste sa-l porneasca maine trebuie sa poata fi reactivat imediat”.
Directorul CNCAN, Lucian Biro, ne declara, anul trecut, ca odata ajunse pe teritoriul Rusiei, deseurile vor ramane acolo cel putin 20 de ani, timp in care sa poata fi gasita o solutie in cazul in care acestea ar trebui depozitate din nou pe teritoriul Romaniei. Ultimul transport din Romania catre Rusia al combustibilului neutilizat de reactorul de la Magurele, oprit definitiv in 2002, a avut loc in urma cu sase ani.
Fara bani, dar si cu proiecte cel putin ciudate
Acesta este doar unul din exemplele inconvenientelor pe care le naste bugetul cercetarii, votat de Guvern la 1.136 de milioane de lei, din care ar trebui mai intai, conform deciziei aceluiasi Guvern, achitate cele 280 de milioane de lei ce reprezinta datoriile anului trecut. Desi specialistii de la Magurele spun ca deseurile nucleare nu prezinta pericol pentru populatie, totusi transportul lor in Rusia reprezenta o cerinta CNCAN si probabil stiu americanii de ce trebuie actionat astfel.
Reducerea drastica a bugetului cercetarii – in conditiile in care Europa investeste in perioada de criza chiar in cercetare – are in cazul Romaniei dus si intors. Principala problema o reprezinta faptul ca atunci cand au avut totusi fonduri, cei care raspund de cercetare au aruncat banii pe fereastra, finantand tot felul de cercetari, care de care mai nastrusnice. O privire fugara aruncata pe site-ul CNCSIS, la proiectele din programul „Idei“ – unde in general fiecare din cele cateva sute de proiecte are finantare de 1.000.000 de lei, arata ca nu am avut o politica rationala.
Ieri, Parlamentul a mai adaugat 10 milioane de lei bugetului cercetarii, dar asta nu are darul de a multumi lumea stiintifica romaneasca, care a organizat, tot ieri, un miting de protest si va picheta Parlamentul pe toata perioada dezbaterii Legii bugetului pentru 2009.
