Autoritatile refuza sa declare zona Ciucasului parc national, pentru ca nu cumva sa fie obligate sa interzica taierile de arbori pe mii de hectare. Doar titulatura de parc national mai poate salva zona de la distrugere – in afara de taierile ilegale de suprafete intregi, golurile montane sufera din cauza suprapasunatului intens. In loc sa puna umarul la stoparea taierilor abuzive din zona, Ministerul Mediului pregateste transformarea perimetrului in parc natural. Asta va permite proprietarilor de paduri sa defriseze in continuare, iar speciile rarisime nu vor putea fi bine conservate. Ca parc national insa, aici orice fel de taieri ar fi interzise.
Cu toate astea, Ciucasul indeplineste toate conditiile legale pentru a primi titlul de parc national. Are 22 de habitate de interes comunitar, strict protejate prin legi europene, paduri virgine si cvasivirgine pe 22% din teritoriu, plus o ciudatenie care trebuie musai conservata: o zona subpolara, de tundra boreala ca aceea din apropierea Cercului Polar de Nord.
Cercetatorii bavarezi – pasionati de Ciucas
In loc sa trezeasca interesul alor nostri, perimetrul Ciucasului a fost studiat indeaproape mai mult de cercetatori straini. Specialisti ai Institutului bavarez pentru Paduri (Germania) au venit special sa descopere minunile masivului. Cu ajutorul bavarezilor, acum trei ani, experti ai Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice de la Bucuresti (ICAS) au pus cap la cap noile descoperiri din perimetrul Ciucasului si au ajuns la concluzia ca speciile gasite aici sunt atat de valoroase, incat ar trebui sa fie constituite musai intr-un muzeu in aer liber. Asa ca au redactat un studiu-propunere de parc national foarte convingator si l-au trimis Ministerului Mediului, dar nu s-a intamplat nimic. „L-am trimis nu o singura data, ci de doua, trei ori, dar nu am primit nici un raspuns”, spune dr.ing Cristian Stoiculescu, coordonatorul studiului. De altfel, el este si cel care a propus statutul de parc national.
Specii unice arse in zone protejate, zone umede distruse, partii de schi puse aiurea
Ce inseamna parc national? Asta presupune, in primul rand, conservare stricta a habitatelor, fiind permise doar cercetarile si turismul civilizat. Asadar, daca vreun proprietar ar avea chef sa-si ridice o cladire sau sa taie arbori in inima parcului, i-ar fi interzis prin lege. Apoi, intr-un parc natural, orice forma de exploatare a resurselor naturale ar fi exclusa”, potrivit Legii 462 din 2000. Nefiind protejate de o astfel de lege, in prezent multe zone ale Ciucasului sunt pe picior de a fi distruse.
Dupa cum arata dr. Stoiculescu (nemaivorbind de taierile ilegale, a caror evidenta n-o mai poate tine nimeni), golurile montane si pajistile alpine ale Ciucasului sunt suprapopulate cu animale domestice si stane. Procesul acesta a inceput in anii ’60, cand au fost defrisate legal suprafete imense de jnepenisuri si tufarisuri, pentru a face loc terenurilor de pasunat, mai ales in zona Tigailor si Culmei Bratocea.
Apoi, turismul dezorganizat a dus la potecirea golului montan si erodarea potecilor, „desi acestea constituie autentice muzee sub cerul liber cu comori bioistorice unice pe cale de disparitie”. Alta problema: amenajarea partiilor de schi, fara nici un plan. „Amplasarea unei partii aproape de cabana Muntele Rosu s-a lasat cu aparitia, pe mijlocul partiei, a unui sant de siroire. Acesta este forma incipienta a unei noi formatiuni torentiale care, sub actiunea precipitatiilor, risca sa se dezvolte si sa strice peisajul. La fel, schiatul in arealul caprei negre streseaza animalele, ele fiind obligate sa se refugieze in alte zone, improprii existentei lor”, mai spune cercetatorul.
Si astea nu sunt singurele probleme: stufarisurile alpine au fost arse de locuitori, fara ca acestia sa aiba habar cat de importante sunt pentru cercetare. Astfel, odata cu ele au fost arse si specii endemice (n.r. – unice, care nu se gasesc decat pe teritoriul Romaniei). Acum patru decenii, de exemplu, astfel de specii se gaseau din abundenta in golul subalpin al masivului. Culmea, cele mai numeroase arderi s-au produs intr-o arie protejata de lege, numita „Tigaile din Ciucas”. In plus, la inaltimi Ciucasul a ramas sec. De la altitudini medii, oamenii au captat izvoarele, ceea ce a pus in pericol existenta anumitor animale.
Apoi, la poalele masivului gasesti toata gama de deseuri, aproape tot ce ti-ar putea trece prin minte. Anvelope, cabluri de funicular, piese metalice, ambalaje de sticla, plastic si tabla, haine si carpe vechi etc. Suprafete intinse de soluri forestiere au fost distruse din cauza masinilor forestiere de mare tonaj. Tractoarele forestiere au tasat si rascolit soluri tocmai bune pentru cercetari stiintifice. Folosite fara discernamant, buldozerele au nivelat si uniformizat albiile, au „ajutat” la devierea cursurilor de apa si la distrugerea unor zone umede.
Speciile minune ale Ciucasului – protejate de UE, neglijate de ai nostri
Ca sa intelegem importanta biodiversitatii din Ciucas, mentionam ca cele 22 de habitate naturale de interes comunitar din Ciucas sunt protejate prin Directiva Habitate a UE. Ba mai mult, 6 dintre acestea sunt considerate habitate prioritare. Asta inseamna ca guvernantii nostri ar trebui sa fie dispusi sa investeasca orice suma pentru a le proteja, daca nu vor sa fie sanctionati de Europa. De altfel, cele 6 habitate se regasesc si in Tratatul de Aderare. Si asta nu este tot. Perimetrul Ciucasului este un mozaic de ecosisteme, avand o bogatie de flora de 1.200 de specii, 1.738 de specii de fauna si 38 de tipuri diferite de padure. Dintre speciile de flora, 152 sunt strict protejate prin lege, iar dintre cele de fauna, protejate sunt 182. „Foarte interesant, printr-o curiozitate a naturii, ii avem aici pe ultimii reprezentanti ai unei lumi demult disparute – sunt insectele xilobionte, ultimele martore ale existentei padurilor virgine”, spune dr. Stoiculescu.
Ministerul Mediului vrea sa transforme zona in parc natural
Attila Korodi, ministrul Mediului, ne-a explicat ca proiectul Ciucas nu a fost aprobat fiindca nu a intrunit toate avizele ministerelor implicate. „Am negociat aproape un an de zile, am reusit sa cadem de acord cu Ministerul Agriculturii, dar Ministerul de Finante, din pacate, nu si-a mai dat avizul”, a spus acesta.
Motivul: numeroasele presiuni din partea proprietarilor de teren din zona, speriati ca astfel n-ar mai putea taia nici un strop de padure. Ca sa-i impace, totusi, pe ecologisti, Ministerul Mediului are in plan ca in februarie sa inceapa sa lanseze dezbateri publice pentru transformarea perimetrului in parc natural. Dar asta n-ar proteja cu nimic zona. „Intr-un parc natural nu se poate face conservare, este voie sa se faca turism, partii de schi, pasunat, iar restrictiile de taieri sunt foarte timide”, spune cercetatorul Stoiculescu.
Pentru mai multe informatii viziteaza Gandul
