Primarul Oprescu vrea sa se tina de cuvant cu autostrada suspendata. Acesta a delarat joi ca documentele pentru elaborarea acesteia sunt aproape terminate, ele fiind in acest moment in lucru la niste specialisti olandezi. Oprescu a declarat ca, de cand a venit in primarie, a gasit niste documentatii elaborate de experti rusi in anul 2006, care prevedeau ca solutie pentru descongestionarea traficului din Capitala strapungerea zonei de nord a orasului cu o autostrada si a dat aceste documente spre reanalizare specialistilor mai sus mentionati.
Edilul a precizat insa ca in perioada urmatoare vor fi definitivate planurile de fezabilitate pentru celelalte zone ale Bucurestiului, urmand ca dupa finalizarea lor solutia descongestionarii traficului sa fie prezentata bucurestenilor. Primarul Capitalei a precizat ca in urma studierii documentelor elaborate de expertii rusi , autostrada este "in mod clar" singura solutie de a aduce imbunatatiri in proportie de aproximativ 25 la suta in problema traficului.
Sfatul urbanistilor
Despre solutii de import pentru salvarea Bucurestiului s-a vorbit si la Conferinta nationala a urbanistilor din Romania, care s-a tinut joi si vineri: casele sa fie ecologice, judecatorii sa fie instruiti in urbanism, bucurestenii sa mearga pe bicicleta si politicienii sa plece urechea la specialisti. Au participat urbanistii romani si francezi si ministrii Mediului si Dezvoltarii. Primele solutii au venit de la ministrul Dezvoltarii, Laszlo Borbely, care le-a cerut functionarilor din administratia publica sa respecte legea atunci cand avizeaza construirea unor cladiri si sa nu mai modifice Planul Urbanistic General intr-o veselie.Guvernului Tariceanu i-au trebuit insa patru ani pentru a a da o ordonanta care sa limiteze derogarile de la PUG, care se faceau dupa bunul plac al investitorilor, nu la initiativa administratiilor locale asa cum se intampla in tarile civilizate.
Ministrul Mediului, Atila Korodi a declarat ca urbanistii ar trebui sa acorde o mai mare atentie protejarii mediului pentru a reduce poluarea din orase si a creste calitatea vietii. „Am putea sa ne preocupam si de construirea unor cladiri ecologice, care sa economiseasca energie, de folosirea iluminatului ecologic, inclusiv pentru semaforizare, de realizarea unor eco-piete cu iluminat ecologic, mini statie de epurare, incalzire cu energie solara, precum si de gestiunea deseurilor, prin colectare selectiva, gropi ecologice si chiar cogenerare.
Alte solutii ar fi reabilitarea transportului in comun, iar bucurestenii sa foloseasca si mijloace de transport alternative cum ar fi bicicleta", a explicat Korodi. In plus, acesta a atras atentia si asupra distrugerii spatiilor verzi, si a explicat ca ar trebui sa ajungem la „norma de bun simt” de 26 mp de spatiu verde pe cap de locuitor. Ministrul este de parere ca in cazul in care nu se vor lua urgent masuri in acest sens, Bucurestiul ar putea deveni un oras negestionabil, cu artere blocate si un aer greu de respirat.
Solutia francezilor: judecatori cu pregatire in urbanism
Dupa discutiile din deschidere, urbanistii romani si francezi au discutat probleme ceva mai tehnice si mai aproape de realitatea din Romania. Una dintre acestea a fost faptul ca instantele judecatoresti din Romania judeca dupa dreptul de proprietate, nu dupa dreptul urbanismului. De exemplu, atunci cand un cetatean se adreseaza instantei fiind nemultumit de faptul ca autoritatea locala nu i-a permis sa construiasca ce doreste pe teren, judecatorul considera ca functionarul public i-a incalcat omului dreptul de proprietate. Instanta nu ia in considerare faptul ca se distruge un spatiu verde sau ca o constructie foarte inalta aduce foarte mult trafic in zona, ori strica specificul unei zone istorice.
Astfel s-a intamplat in cazul Constanda, cand instanta a obligat Consiliul General al Capitalei sa-i aprobe omului de afaceri construirea unor blocuri in parcul Bordei, asa cum ceruse acesta. Specialistii prezenti la discutie, atat cei francezi cat si cei romani, au ajuns la concluzia ca una dintre solutii ar fi ca judecatorii care decid in astfel de cazuri sa aiba si pregatire urbanistica, iar in acest sens se va discuta cu Ministerul Justitiei. Totodata, legea trebuie revizuita in asa fel incat autoritatile locale sa poata respinge un proiect daca acesta nu coincide cu interesul public.
Orasele noastre nu au strategie de dezvoltare
De asemenea, unul dintre marile lipsuri constatate la nivelul oraselor romanesti este lispa unor strategii de dezvoltare si a unor politici urbane care ar trebui sa ne spuna unde se indreapta orasul. Acestea ar trebui sustinute indiferent de culoare politica a primarului unui oras si stabilesc in ce parte trebuie sa se dezvolte mai mult sau mai putin un oras, in ce masura trebuie protejat patrimonial orasului, cum este organizat spatiul public, care este politica de mediu, ce solutii se sustin pentru fluidizarea traficului. Din nefericire insa, majoritatea primariilor nu au centre de proiectare si nici bani care sa faca asemenea studii, iar daca sunt facute primarii nu se sinchisesc sa le respecte.
Un PUG clar in Capitala – abia peste 3 ani
Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, doreste actualizarea Planului Urbanistic General, pe care in acest moment il considera depasit. "PUG-ul va fi refacut cu reglementari foarte clare, insa nu mai devreme de trei ani” a spus acesta.
Totodata, Patrascu crede ca din punct de vedere urbanistic, problema nu o reprezinta numai "cladirile inalte", care "nu trebuie condamnate" ci amplasate in locuri „speciale, evident nu in centrul istoric". "Importanta este cantitatea de constructie pe care o pui pe un teren, greselile majore fiind constructiile dense si aglomerate", a explicat Patrascu.
La finalul discutiilor, toate aceste pareri s-au concretizat intr-o declaratie care are rolul de a trage un semnal de alarma asupra problemelor din acest domeniu.
