Criza economica a izbit in plin agricultura organica, mai multi producatori europeni anuntand deja ca renunta la aceste culturi. Piata organica a castigat consumatori destul de greu, dupa ce multi ani s-a zbatut sa supravietuiasca si sa faca toti pasii necesari pana la certificare.
La nivel european, Germania si Marea Britanie sunt cei mai mari si mai importanti exportatori de produse organice, acest segment de agricultura fiind sustinut de stat cu fonduri de milioane de euro. Chiar si asa, consumatorii de produse organice sunt cei cu venituri peste medie, piata aceasta fiind inca una de nisa. Desi tendinta la nivel global este de reintoarcere la natura, practica dovedeste ca acest lucru nu este accesibil oricui. Chiar daca cererea creste, oferta stagneaza pentru ca nu sunt foarte multi producatori, iar cei care aspira la statutul de organic trebuie sa parcurga un proces anevoios si costisitor pana intra pe piata. Anul trecut, consumul de produse organice a scazut in perioada septembrie – octombrie, insa ultimele luni ale anului au inregistrat o stagnare a pietei, de aceea analistii nu se grabesc sa faca previziuni sumbre.
Posibilele scutiri de la norme, catalogate drept „zvonuri” si „alarme premature”
Totusi, in conditiile in care mai multi producatori au anuntat ca renunta la afacerea organica, au aparut diferite planuri de sustinere a acestei ramuri a agriculturii. Produsele organice sunt scumpe deoarece se obtin in conditii extrem de restrictive, de aceea unele voci sustin ca o abordare mai „lejera” a normelor i-ar putea ajuta pe producatori sa supravietuiasca. Astfel, ei isi vor permite sa obtina mai repede culturi intr-o cantitate usor sporita, pe aceeasi suprafata, ceea ce va duce la o scadere a pretului produselor organice, care vor fi accesibile mai multor consumatori. Ei spun ca masura aceasta ar putea fi luata pentru o perioada limitata, fara a afecta culturile sau alte produse pe termen lung.
De exemplu, in cazul fermelor organice de animale, certificatorii se gandesc sa accepte pentru acestea hrana conventionala, mult mai ieftina decat cea organica. Crescatorii de pasari, ovine sau bovine platesc sume mari pentru seminte si furaje organice care se obtin greu si in cantitati limitate.
In Marea Britanie mai multi producatori au cerut statului o „vacanta” de la normele organice, pe perioada crizei, deoarece piata este in declin, iar costurile pentru aceasta agricultura sunt exorbitante. Autoritatile de certificare in domeniu au inceput sa vada daca ar fi fezabil un astfel de respiro si care ar fi impactul pentru plantatii si ferme. Dupa ce informatiile acestea s-au raspandit la nivel european, autoritatile britanice le-au catalogat drept zvonuri si alarme premature.
Masurile propuse ar putea compromite intregul sector
Ceea ce este de inteles, in conditiile in care Comisia Europeana a alocat fonduri substatiale pentru dezvoltarea productiei organice la nivel comunitar, iar regulile sunt aceleasi pentru toata lumea. Astfel, daca un producator isi va hrani un singur animal cu furaje conventionale, ferma isi va pierde statutul de „organica”, iar procesul de certificare trebuie luat de la inceput, ceea ce inseamna un pas inapoi de cativa ani. Chiar daca ar respecta strict toate celelalte norme, cum ar fi alocarea unui anumit spatiu pentru fiecare animal, neutilizarea fertilizatorilor chimici sau a tratamentelor cu antibiotic, faptul ca hrana este una obisnuita inseamna ca s-au incalcat inclusiv standardele UE cu privire la protectia si increderea consumatorilor, nu doar cele de functionare a agriculturii organice.
In plus, acordarea acestui respiro pentru a salva unii producatori va duce la un colaps al intregii piete, pentru ca toti vor fi tentanti sa profite si sa declare ca au nevoie de aceste „masuri disperate”. Aceasta situatie ar insemna ca tot ce s-a facut pana acum in agricultura organica a fost in zadar, iar fondurile imense alocate pentru aceasta piata sunt bani pierduti.
Din 2005 exista produse organice 100%
La nivelul UE, sectorul organic a avut o perioada de acomodare cand regulile permiteau folosirea alimentatiei conventionale in combinatie cu cea organica. Acest lucru se intampla acum mai bine de cinci ani, cand agricultura era in plin proces de tranzitie de la conventional la organic, iar resursele alimentare organice pentru fermele intrate in acest proces erau insuficiente. In plus, tranzitia a insemnat si curatarea solului, un proces anevoios si costisitor. Era firesc sa nu se poata trece brusc de la conventional la organic si sa urmeze o perioada intermediara de cativa ani. Abia in 2005 proportia hranei obisnuite in fermele organice a atins zero la suta, ceea ce a fost considerat un prag istoric pentru piata organica.
Astfel, cei mai multi specialisti europeni spun ca este preferabil sa iasa de pe piata unii producatori, iar cei care raman sa respecte cu strictete normele de certificare, decat sa compromita intregul sector.
