Putini dintre noi si-ar fi imaginat in urma cu 20 de ani ca ouale, pestele, carnea sau fructele ar putea fi produse mai degraba in laborator decat pe cale naturala.
Poate ca nici acum nu am fi pe deplin constienti de acet lucru, daca nu am vedea cu ochii nostri cum cartofii sunt la fel de mari cat un dovleac, iar rosiile raman la fel de proaspete si colorate saptamani la rand ori nu am afla de pe etichete ca multe dintre alimentele pe care le cumparam sunt modificate genetic.
OMG-uri cultivate pe 90 de milioane de hectare
In acest moment, peste 90 de milioane de hectare de teren agricol de pe glob sunt destinate cultivarii plantelor modificate genetic.
Cele mai des intalnite sunt culturile de soia, care reprezinta 63% din aceasta suprafata, cele de porumb, 19%, sau cele de bumbac care insumeaza 13%.
Dar nu numai cerealele castiga teren pe lista OMG-urilor, ci si fructele ori legumele, dintre care amintim cartofii sau dovleacul, dar si animalele ale caror gene sunt modificate pentru a fi obtinute cantitati mai mari de carne sau de grasime.
Oua-medicament impotriva cancerului
In viitorul apropiat, sustin specialistii britanici, ouale sau carnea vor fi deveni pe langa aliment si medicament.
Astfel, cu ajutorul biotehnologiei moderne vor fi create in curand noi rase de gaini ale caror oua contin anumite substante capabile sa lupte impotriva unor afectiuni cum ar fi diabetul sau cariile dentare.
Mai mult, aceste gaini vor putea sa faca si oua ce vor contine chiar si anumite proteine care pot lupta impotriva cancerului.
Marul care nu oxideaza
British Columbia, o societate americana de biotehnologie, a venit cu o alta propunere legata de marul modificat genetic, capabil sa-si pastreze culoarea si prospetimea multa vreme dupa ce a fost taiat in felii.
Marul nu va mai oxida, iar culoarea maronie, pe care in mod normal o capata la putina vreme dupa ce a fost ras sau feliat, va disparea datorita faptului ca gena care produce aceste enzime va fi modificata.
Somonul urias care rezista in ape reci
Somonul din Atlantic este primul organism modificat genetic al carui consum a fost aprobat de Agentia americana a Medicamentului si Alimentelor (FDA).
Acestui peste i s-au implantat doua secvente noi de ADN. Una dintre ele este un hormon de crestere de la somonul Chinook, iar cealalta este o gena antiinghet prelevata de la un peste care traieste in nord-vestul Oceanului Atlantic.
Aceste imbunatatiri genetice ajuta somonul sa creasca mai repede si sa reziste in apele mai reci.
Porcul ecologic canadian
Canadienii au aprobat cresterea unor porci modificati genetic care produc cu 65% mai putin fosfor in excremente.
Se stie ca porcii din crescatorii produc de trei ori mai multe excremente decat omul, astfel s-a estimat ca 500.000 de porci dintr-o ferma Smithfield genereaza anual mai multe fecale decat 1,5 milioane de locuitori din Manhattan.
Fosforul pe care-l contin excrementele porcilor sunt deversate de multe ori in apa si favorizeaza dezvoltarea rapida a algelor care consuma mult oxigen, amenintand astfel dezvoltarea vietuitoarelor acvatice.
