Majoritatea brandurilor cunoscute de cosmetice și produse de îngrijire personală au în componența lor cel puțin o substanță care a fost asociată cu afecțiuni fizice. Conform unui sondaj realizat de Environmental Working Group, femeile se expun în medie la 126 substanțe chimice în fiecare zi.
Pe lângă efectele negative asupra mediului înconjurător, expunerea repetată la unele dintre aceste chimicale poate duce la apariția cancerului, dereglări ale sistemului endocrin, probleme de fertilitate și leziuni ale organelor.
Mihaela Balaban, medic dermatolog, a explicat pentru Green Report că produsele de îngrijire personală pot avea în compoziție substanțe chimice care determină apariția pe piele a unor afecțiuni ca dermatita de contact, urticaria de contact, erupțiile acneiforme, foliculita.
„Este important de menționat faptul că dermatita de contact (dermatită= eczemă) poate apărea prin două mecanisme diferite: cel iritativ și cel alergic. Indiferent de cauză, dermatita se manifestă la nivel cutanat prin eritem (roșeață), edem (umflătură), vezicule (leziuni cu lichid), cruste, scuame (coji), fisuri, îngroșarea pielii, însoțite de prurit (mâncărime).
Dermatita de contact iritativă este cea mai frecventă (80% dintre dermatitele de contact) și reprezintă un efect toxic local al unor substanțe chimice care lezează direct bariera cutanată. În schimb, dermatita de contact alergică apare mai rar decât cea iritativă și doar la indivizii cu predispoziție genetică.
Substanțele chimice din cosmetice (creme, săpunuri, farduri, detergenți, etc), cel mai frecvent implicate în apariția dermatitei de contact alergice, sunt cele cu rol de conservanți (quaternium-15, 2-bromo-2-nitropropan-1,3-diol, diazolidinil-uree, imidazolidinil-uree, DMDM hidantoina, formaldehida, thimerosal), parfumuri (balsam de Peru- Myroxylon pereirae, alcool cinnamic, eugenol, aldehidă cinnamică, hidroxicitronellal, geraniol, citral, farnesol, coumarin, etc), gliceril-tioglicolat, nichel, parafenilendiamină, etc.”
Majoritatea substanțelor toxice sunt menționate pe etichetă și pot fi evitate, deși lista de ingrediente nu conține mereu întreaga componență a produselor. Iată câteva dintre cele mai periculoase substanțe care se găsesc în produsele de îngrijire personală și cosmetice:
1,4 dioxan
Este un contaminant care se formează la amestecul anumitor substanțe folosite în mod comun în fabricarea anumitor produse de îngrijire personală. Ajunge în numeroase produse, ca șampoane, creme, loțiuni de curățare sau spumante de baie, însă nu este menționat pe etichete.
Conform Environmental Protection Agency (EPA) din SUA, 1,4 dioxan este un posibil agent cancerigen. Substanța poate cauza iritații ale ochilor, nasului și gâtului, iar în cantități mari afectează rinichii, ficatul și sistemul nervos.
Evită produsele care conțin: Sodium Laureth Sulfate, compuși PEG, chimicale care curpind cuvintele xynol, ceteareth, oleth
BHA, BHT
Hidroxianisol butilat (BHA) și hidroxitoluen butilat (BHT) sunt folosiți ca și conservanți în numeroase produse cosmetice, precum și în alimente. Se găsesc în rujuri, produse pentru păr, farduri, creme de protecție solară, antiperspirante, creme și parfumuri.
BHA este clasificat de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil agent cancerigen, iar Comisia Europeană l-a clasificat ca perturbator endocrin. Un studiu arată că expunerea la o doză redusă de BHA poate cauza daune celulelor la mamifere. Deși oamenii de știință au evaluat BHT ca fiind sigur pentru sănătatea umană, acesta este asociat cu efecte toxice asupra plămânilor, rinichilor și ficatului la șobolani.
Etanolamine
Dietanolamina (DEA), trietanolamina (TEA) și etanolamina sunt folosiți în cosmetice ca emulsifianți și agenți de spumare. Se găsesc în săpunuri, șampoane, balsamuri și vopsele de păr, loțiuni, creme de ras, farduri și creme de protecție solară.
Comisia Europeană interzice utilizarea DEA în cosmetice, pentru a reduce contaminarea cu nitrosamine. Când etanolaminele sunt folosite în compoziția unui produs alături de anumite substanțe, pot forma nitrosamine, o clasă de zeci de substanțe care sunt cancerigene, inclusiv nitrosodietanolamina (NDEA).
Studiile arată că DEA afectează sistemul reproducător masculin, cauzând diverse anomalii. DEA se acumulează în ficat și rinichi, având un efect toxic asupra organelor, inclusiv asupra creierului. DEA ar putea afecta dezvoltarea creierului și memoria fătului. Multiple studii au aratătat că DEA și TEA sunt hepatocancerigene pentru femelele de șoarece.
Evită produsele care conțin: Triethanolamine, diethanolamine, DEA, TEA, cocamide DEA, cocamide MEA, DEA-cetyl phosphate, DEA oleth-3 phosphate, lauramide DEA, linoleamide MEA, myristamide DEA, oleamide DEA, stearamide MEA, TEA-lauryl sulfate
Parabeni
Parabenii sunt conservanți folosiți în numeroase produse de îngrijire personală pentru a preveni dezvoltarea microbilor. Sunt găsiți în loțiuni, creme, șampoane, balsame de păr, geluri de duș și produse de curățare a feței. Din clasa parabenilor fac parte zeci de chimicale, iar o parte din ele sunt folosite frecvent în compoziția cosmeticelor.
O mare parte dintre parabeni sunt disruptori endocrini și pot duce la proliferarea celulelor canceroase în cazul cancerului mamar și la dereglarea sistemului reproducător masculin. Cei mai puternici disruptori endocrini sunt isobutilparaben, butilparaben, isopropilparaben și propilparaben. Pe lângă efectele asupra estrogenului, unii parabeni pot bloca producția androgenilor (cum ar fi testosteronul) și pot inhiba enzimele care metabolizează estrogenul.
Expunerea pielii la produse care conțin parabeni, în special metilparaben, poate duce la deteriorarea celulelor pielii și la dereglarea creșterii celulare. În combinație cu alte chimicale estrogenice, parabenii pot contribui la apariția cancerului de piele.
Propilparabenii și putilparabenii dereglează sistemul reproducător masculin și afectează organele de reproducere.
Evită produsele care conțin: ethylparaben, butylparaben, isobutylparaben, isopropylparaben, methylparaben, propylparaben, alte ingrediente ale căror nume se termină în –paraben.
Ftalați
Ftalații au fost asociați cu numeroase afecțiuni și sunt disruptori endocrini puternici, însă sunt în continuare folosiți în numeroase produse. Dibutil ftalat (DBP) este folosit mai ales în oja de unghii ca plastifiant. Dietil ftalat este folosit în produse parfumate dar este rareori menționat pe etichete, fiind o componentă a ingredientului „parfum” (fragrance). Di(2-etilhexil)ftalat (DEHP) este folosit în lipiciul pentru gene false.
Comisia Europeană a clasat DPB și DEHP și alți doi ftalați ca disruptori endocrini și a interzis utilizarea acestora pe teritoriul UE, însă companiile pot obține autorizații pentru a îi folosi în continuare. Reglementări mai stricte vor intra în vigoare în 2020. Endocrine Disruption Exchange a clasat mai multe tipuri de ftalați ca disruptori endocrini.
Ftalații dereglează hormonii și pot afecta grav copiii în perioade critice de dezvoltare. Un studiu asupra cuplurilor infertile arăta că bprbații infertili fuseseră expuși la DEP, iar femeile infertile fuseseră expuse la DEP și DBP. Calitatea scăzută a spermei și infertilitatea masculină sunt asociate cu niveluri ridicate de MEP și MEHP, metaboliți ai DEP și DEHP. Un alt studiu a indicat dereglări hormonale la bebelușii expuși la DEP și DEHP prin laptele matern.
DEHP este clasat de Agenția Americană de Protecție a Mediului ca posibil agent cancerigent, bazat pe dovezile că substanța cauzează cancer în animale. DPB cauzează multiplicarea celulelor canceroase mamare și scade eficiența tratamentelor anti-estrogen.
Evită produsele care conțin: phtalate, DEP, DBP, DEHP, parfum (fragrance)
Parfum
Ingredientul denumit parfum, sau „fragrance” în engleză, este o combinație de substanțe chimice care oferă fiecărui produs mirosul distinctiv. Ingredientele pot fi derivate din petrol sau din materiale brute naturale. Majoritatea produselor de îngrijire personală conțin parfum.
Asociația Internațională a Parfumurilor menționează 3059 substanțe care sunt folosite în parfumuri, dintre care o parte sunt asociate cu afecțiuni fizice la oameni. Câteva dintre substanțele periculoase folosite în componența parfumurilor sunt:
Acetaldehidă: aceasta afectează rinichii și sistemul reproducător, nervos și respirator. Substanța este considerată ca un potențial agent cancerigen pentru oameni de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, cât și de Programul Național de Toxicologie al SUA.
Benzofenonă: Benzofenona este asociată cu tulburări ale sistemului endocrin și toxicitate a organelor, iar unele studii sugerează că ar încuraja dezvoltarea anumitor tumori. Derivatele benzofenonei, benzofenonă-1 (BP-1) și oxibenzona (BP-3, substanță folosită în produsele cu protecție solară care a fost interzisă în Hawaii din cauza impactului negativ asupra coralilor) sunt potențiali disruptori endocrini.
BHA, BHT
Salicilat de Benzil: este un alergen și un potențial disruptor endocrin. Uniunea Europeană a restricționat utilizarea sa și obligă producătorii să menționeze substanța pe etichete.
Benzoat de benzil: este un iritant al ochilor și al pielii. Uniunea Europeană restricționează cantitățile folosite în produse de consum și cere menționarea substanței pe etichete.
Butoxietanol: este un iritant al căilor aeriene, ochilor și gâtului. Expunerea la butoxietanol poate cauza daune pe termen lung rinichilor, sistemului limfatic, sistemului nervos și al celui respirator. Uniunea Europeană și Canada restricționează utilizarea substanței în produse de consum.
Clorometan (clorură de metil): poate avea efecte cronice și acute asupra sistemului nervos și are un impact negativ asupra ficatului, a rinichilor și a pielii.
Dietil ftalat (DEP)
Formaldehidă: este un agent cancerigen pentru oameni. Este interzis în cosmeticele comercializate în Japonia și Suedia, iar Uniunea Europeană i-a restricționat utilizarea.
Etanolamine
Propil Paraben
Resorcinol: afectează funcționarea rinichilor, a ficatului și a splinei și are un impact negativ asupra sistemului nervos și a celui cardiovascular. Comisia Europeană a clasat această chimicală ca disruptor endocrin, iar Uniunea Europeană restricționează concentrațiile folosite și obligă producătorii să menționeze ingredientul pe etichete.
Stiren: poate fi toxic pentru globulele roșii și ficat când este inhalat și poate afecta sistemul nervos central când este inhalat. Este considerat un posibil agent cancerigen și este clasat ca disruptor endocrin în organismele vii de către Comisia Europeană.
Moscuri sintetice (tonalidă, galaxolidă, xilen de mosc, cetonă de mosc): au un potențial ridicat de bioacumulare și au fost detectate în laptele matern, țesutul adipos și în sângele din cordonul ombilical al nou-născuților. Studiile arată că acești compuși pot deregla sistemele hormonale și pot fi toxice pentru organe, sistemul reproducător și dezvoltare.
Dioxid de titan: inhalarea substanței poate afecta plămânii și sistemul respirator. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasat dioxidul de titan ca posibil agent cancerigen pentru oameni.
1,4 dioxan
Pentru a evita expunerea la aceste substanțe, evită produsele care conțin ingredientul „parfum” („fragrance”).
Politetrafluoretilenă
Politetrafluoretilena (PTFE) este substanța de bază în produsele Teflon. Un studiu realizat de Environmental Working Group arăta prezența PTFE și a altor fluoropolimeri toxici în 200 de produse cosmetice de la 28 de branduri.
Teflonul și alți compuși toxici cum ar fi PFOA și PFOS ajung în numeroase cosmetice, cum ar fi pudră, fond de ten, fard pentru ochi și obraji, rimel, balsam de buze sau loțiuni anti-îmbătrânire.
PFOA este clasat ca posibil cancerigen de către Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului. Studiile realizate pe animale au arătat schimbări în dezvoltarea glandelor mamare, sugerând un risc crescut pentru dezvoltarea cancerului mamar la fete. Un studiu realizat în regiuni contaminate din SUA arăta că oamenii expuși la PFOA au un risc crescut de cancer testicular, de prostată, la rinichi și la ovare.
PFOA este un perturbator al sistemului endocrin, dereglând receptorii de estrogen și ai glandei tiroide, hormonii steroizi și nivelurile de testosteron la bărbați. PFOA și PFOS au fost asociate cu probleme de dezvoltare și alte afecțiuni fizice suferite de copiii ai căror mame au fost expuse la substanțe în timpul sarcinii.
Poți găsi aici lista de produse care conțin teflon publicată de EWG.
Evită produsele care conțin: polytetrafluoroethylene (PTFE), Polyperfluoromethylisopropyl Ether, DEA-C8-18 Perfluoroalkylethyl Phosphate, Teflon
Triclosan
Triclosan și triclocarban sunt agenți antimicrobieni folosiți în numeroase săpunuri și detergenți, precum și în pastă de dinți și produse de albire a dinților, antiperspirante, produse de bărbierit și creme. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA a identificat triclosan în urina a 75% dintre persoanele testate. Pe lângă numeroasele efecte negative pe care triclosanul le are asupra mediului înconjurător, acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății umane și facilitează apariția bacteriilor rezistente la antibiotice.
Triclosan este un disruptor endocrin și are un impact negativ asupra funcției tiroidiene. Un studiu realizat în 2009 arăta că triclosan scade concentrația hormonilor tiroidieni. Conform unui alt studiu, chimicala modifică expresia genelor sensibile la androgen și estrogen.
Triclocarbanul este un disruptor endocrin care intensifică activitatea endocrină când intră în contact cu alți hormoni care există în mod natural în corp, cum ar fi estradiolul și testosteronul.
Începând cu anul 2000, mai multe studii au indicat prezența bacteriilor rezistente la triclosan, cum ar fi E. Coli și Salmonella. Conform unui raport realizat de Comisia Europeană în 2010, folosirea triclosanului oferă mediul propice pentru dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice, chiar și la concentrațiile reduse găsite în cosmetice și alte produse. Din cauza modului de acțiune similar cu cel al unui antibiotic, bacteriile care vor deveni rezistente la triclosan vor căpăta rezistență și la alte antibiotice și medicamente.
Triclosan are tendințe de bioacumulare și rămâne în țesuturile adipoase. Substanța a fost găsită în trei din cinci mostre de lapte matern în cadrul unor studii, precum și în cordonul ombilical al bebelușilor, stârnind îngrijorarea față de potențialele efecte negative pe care triclosanul le-ar putea avea în timpul dezvoltării copilului.
Evită produsele care conțin: Triclosan (TSC), triclocarban (TCC)
Substanțele enumerate mai sus sunt doar câteva dintre chimicalele periculoase întâlnite în mod obișnuit în produse de îngrijire personală și cosmetice. Lista este surprinzător de lungă, însă din fericire există resurse publice pe care le poți consulta dacă ai nelămuriri legate de vreun ingredient.
Environmental Working Group are o bază de date extrem de utilă, catalogând peste 70.000 de produse, dintre care o parte sunt disponibile și la noi în țară. Fiecare produs este evaluat în detaliu în funcție de efectele pe care ingredientele le au asupra organismului uman și primește o notă de la 1 la 7. Ingredientele individuale sunt și ele analizate.
EWG publică anual un ghid al produselor cu protecție solară și oferă alte resurse utile, cum ar fi ghiduri despre aditivi alimentari, produse alimentare și produse de curățenie.
Platforma Safe Cosmetics oferă numeroase informații legate de substanțele chimice din cosmetice și oferă un profil detaliat, bazat pe studiile realizate până acum, al celor mai periculoase ingrediente.
Alege Sănătos este o bază de date românească unde poți găsi informații despre produse cosmetice și alimente găsite pe piața autohtonă. Evaluarea produselor este mult mai puțin detaliată ca cea realizată de EWG, însă notele oferite sunt un indicator bun al siguranței produsului. Cei interesați pot solicita o analiză a unui produs anume.
Cum ne protejăm de chimicalele din cosmetice?
Informațiile de mai sus pot fi copleșitoare, însă tranziția către produse de îngrijire personală benefice poate fi mai ușoară decât pare.
Medicul dermatolog Mihaela Balaban recomandă folosirea unor produse de îngrijire de calitate (în special din farmacii), care să conțină un număr cât mai redus de ingrediente și care au fost testate în prealabil. Sunt de evitat cosmeticele de proveniență incertă. In plus, se recomandă folosirea unor produse hipoalergenice, fără parfum și non-comedogenice (care să nu favorizeze apariția acneei).
De asemenea, ea recomandă:
– evitarea expunerii îndelungate la soare, cu scopul de a preveni efectele fotoîmbătrânirii (riduri, o pigmentare neuniformă a pielii, alte afecțiuni cutanate) și de a reduce riscul de cancer de piele;
– demachierea/ îndepărtarea cosmeticelor de pe ten la finalul zilei, înainte de culcare;
-renunțarea la fumat; o alimentație care să includă legume și fructe; somn 8 ore pe noapte;
-evitarea încercării de a auto-trata anumite afecțiuni dermatologice ‘’după ureche’’/ conform unor informații preluate de pe site-uri neavizate, scrise de persoane fără pregătire în domeniu, care pot agrava problema de piele;
-evitarea extracției mecanice a leziunilor din acnee (adică stoarcerea coșurilor).
În episoadele următoare vom vorbi despre alternativele naturale, de la producători locali la rețete DIY.
