Erupțiile vulcanice sunt un fenomen extrem de greu de anticipat. Creșterea activității seismice în zona vulcanului islandez Bardarbunga și scurgerea de lavă de la Holuhraun din vecinătatea acestuia au determinat experții să monitorizeze și să analizeze atent cantități mari de date colectate din zonă.
Mulți vulcani din Islanda sunt acoperiți de gheață, factor care contribuie adesea la producerea unor erupții explozive ce degajă o cantitate mare de cenușă, cum a fost erupția vulcanului Eyjafjallajökull din aprilie 2010. Norul de cenușă generat de erupția acestui vulcan s-a extins deasupra Europei de Nord, determinând anularea a numeroase zboruri și perturbând călătoriile a aproximativ 10 milioane de persoane. Pierderile financiare sunt estimate la 3,9 miliarde euro.
De această dată situația este însă diferită. În urma erupției vulcanului Eyjafjallajökull, UE a început să finanțeze activități de cercetare având ca scop crearea unor sisteme de alertă mai precise și mai rapide. Aceste proiecte de cercetare au obiectivul de a le da mai mult timp autorităților de protecție civilă și grupurilor comerciale importante pentru economie, cum sunt companiile aeriene, pentru a reacționa eficient, contribuind la protejarea vieților și la reducerea pierderilor pentru economia Europei.
Activitatea vulcanică poate afecta mii de cetățeni europeni, fie că locuiesc în apropierea vulcanilor activi sau la mulți kilometri distanță. Orizont 2020, noul program de cercetare al UE cu un buget de 80 miliarde euro, va continua să sprijine cercetarea din acest sector în beneficiul tuturor cetățenilor europeni”, a declarat Máire Geoghegan-Quinn, comisarul european pentru cercetare, inovare și știință.
Un exemplu este FUTUREVOLC. Din octombrie 2012, când a fost lansat FUTUREVOLC, cercetătorii au instalat detectoare de gaze vulcanice, senzori cu infrasunete, camere de înaltă rezoluție, seismometre și senzori pentru detectarea mișcărilor telurice în cele mai active regiuni ale Islandei, pentru a completa rețeaua existentă. Mulți dintre acești senzori suplimentari fac parte din rețele mobile, putând fi instalați în zone active, după necesități, în sprijinul rețelei permanente.
Noile aparate, cum sunt seismometrele, pot detecta mișcări de mică intensitate (seisme), un posibil indiciu al mișcării magmei spre suprafața Pământului sau al unor inundații cauzate de extrudarea magmei sub stratul de gheață. Aceste inundații sunt o amenințare gravă pentru populație și pentru infrastructură.
Noile instrumente GPS și noile date obținute prin satelit pot contribui la detectarea celor mai mici modificări. La Bardarbunga acestea au fost utilizate pentru a estima volumul magmei pătrunse în scoarța terestră până la 10 km de suprafață.
Proiectul se concentrează de asemenea asupra monitorizării erupțiilor care ajung la suprafață, de exemplu prin măsurarea gazelor periculoase și a debitului scurgerii lavei. Aceste informații pot indica dacă activitatea vulcanică ar putea evolua în direcția unei erupții similare celei din 2010.
În luna iulie, echipa a adăugat la rețeaua islandeză trei camere terestre cu infraroșu pentru detectarea particulelor de silicat din cenușa vulcanică. Tot în cadrul proiectului a fost testat un senzor instalat pe un avion care a detectat cenușa colectată de la un vulcan islandez și căzută în Golful Biscaya (Franța). Senzorul, care utilizează camere multispectrale pentru a distinge silicatul de particulele de gheață, a detectat cenușa de la o distanță de 60 kilometri. În eventualitatea unei erupții a vulcanului Bardarbunga, echipa ar putea utiliza același senzor pentru a monitoriza cenușa generată.
Potrivit coordonatorului de proiect, Freysteinn Sigmundsson, de la Universitatea din Islanda, dacă sunt combinate cu datele meteorologice și cu tehnici de modelare avansate, rezultatele proiectului FUTUREVOLC vor contribui la îmbunătățirea prognozelor referitoare la dispersia cenușii.
Rezultatele activităților de cercetare desfășurate în cadrul FUTUREVOLC vor fi integrate în lucrările Grupului pentru observarea Pământului (GEO), parte a contribuției Europei la efortul global de a îmbunătăți previziunile privind activitatea vulcanică.
