Guvernul norvegian, prin intermediul Granturilor Norvegiene, a oferit o finanțare de 1,4 milioane de euro pentru dezvoltarea proiectului de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile implementat de Total Waste Management. Valoarea totală a proiectului, denumit generic SIGUREC, este de 4 milioane de euro și presupune înființarea, la nivel național, a 25 de stații automate de colectare a deșeurilor reciclabile. Constantin Cristea, director general al Total Waste Management, parte din Green Group, speră ca prin aceste stații să se colecteze anual peste 15.200 de tone de deșeuri.
Potrivit directorului general al companiei, până la ora actuală, au fost înființate 11 astfel de puncte de colectare în parcările magazinelor Carrefour din București, Brașov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iași, Suceava, Brăila, Focșani, Pitești și Ploiești. Din 2014 și până în prezent au fost recuperate aproximativ 1.300 de tone de materiale. „Până la sfârșitul anului vrem să avem funcționale 25 de astfel de centre în toate marile orașe din țară. În partea a doua a proiectului ne dorim să înființăm câte un astfel de centru de colectare în toate localitățile cu minim 35.000 de locuitori. Investiția într-un astfel de centru este de aproximativ 100.000”, a declarat, pentru Green Report, Constantin Cristea.
Toate materialele colectate sunt transportate în fabricile de reciclare din România partenere în proiect precum Greentech, Romcarbon, Vrancart sau Ecopaper Zărnești.
SIGUREC colectează 10 tipuri de deșeuri
Punctele de colectare SIGUREC integrează patru componente cheie: o unitate automatizată de recuperare a deșeurilor de ambalaje, o unitate semi-automatizată pentru aparatele electice, electronice și electrocasnice, o camionetă de transport și o unitate de compactare a deșeurilor. Aparatele oferă recompense pentru deșeurile aduse, eliberând vouchere de reduceri la cumpărături, valabile pentru 30 de zile în hipermarketurile Carrefour. Reducerile sunt calculate plecând de la valorile de referință de 5 bani/un PET, 3 bani/doza de aluminiu, 1 ban/un borcan sau ambalaj de sticlă, 15 bani/kilogram de hârtie sau carton. Pentru DEEE-uri, valoarea pe kilogram variază în funcție de tipul aparatului predat, între 60 de bani/kilogram și 10 lei/kilogram.
Totodată, stațiile de colectare oferă utilizatorilor posibilitatea de a susține activ o serie de cauze sociale. Cei care aduc deșeuri pot alege să transfere valoarea bonului valoric primit către organizația Hospice Casa Speranței, organizație din România care oferă îngrijire persoanelor care suferă de boli în stadii terminale.
„Pentru a implica și mai mult populația am lansat și o aplicație pentru telefoanele inteligente care folosesc iOS sau Android. Prin această aplicație utilizatorii își pot monitoriza activitatea de reciclare și pot afla cu cât au contribuit la reducerea amprentei de carbon. De asemenea, pot afla care este cel mai apropiat centru de colectare sau pot apela serviciul nostru gratuit de ridicare a deșeurilor de la domiciliu”, a adăugat Cristea.
Prima stație de acest tip a fost inaugurată la Buzău în 2013, din fonduri private, de către Green Group. În 2014, tot din fonduri private, compania a deschis două centre de colectare în parcările Carrefour Băneasa și Vitantis.
Conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicității în cadrul campaniei Generation Awake, o inițiativă paneuropeană de reducere și valorificăre a deșeurilor, doar jumătate dintre români declară că se preocupă de colectarea selectivă de hârtie, carton sau cutii de băuturi, în comparație cu 90% dintre ceilalți europeni. Același studiu arată că românii preferă cel mai mult să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.
Cu toate acestea, România alături de Bulgaria, Letonia și Cipru se află la coada clasamentului european în ceea ce privește disponibilitatea de a sorta deșeurile menajere.
Citește și:
Primele trei orașe din România la colectare selectivă
Doar jumătate dintre români se preocupă de colectarea selectivă, comparativ cu 90% dintre europeni
Care e orașul cu cel mai performant sistem de colectare selectivă din România?
Doar 4% dintre români fac colectare separată pentru deșeurile electrice
