Râul Pasig, care traversează capitala Filipine, Manila, a fost declarat mort de către biologi, pentru că nu poate susține viața. În Golful Manila este interzis scăldatul, pentru că apa nu este sigură pentru contactul cu pielea, din cauza metalelor grele, a deșeurilor acide, a apelor reziduale de la grădina zoologică și a conținutului foselor septice ale filipinezilor.
Când ne-am mutat în Manila, Filipine, acum cinci luni, mi-am imaginat că, atunci când o să am nevoie de o pauză, o să fug pe plajă și o să fac o baie în apa Mării Chinei. Și aveam să fac asta destul de des, poate chiar zilnic. Realitatea este că, deși vedem marea de la geam, trebuie să mergem cu autobuzul la cel puțin două ore depărtare de Capitală ca să ne bucurăm de o bălăceală. De fapt, în Golful Manila, care e aproape de noi, e interzis să intri în apă deoarece contactul acesteia cu pielea nu este sigur.
Înainte de anii 1940, Golful Manila găzduia 25 de specii de pești și 13 alte tipuri de vietăți acvatice. În 2010, mai erau numai șase specii de pești și două tipuri de plante care tolerează poluarea.
În 1990, râul Pasig, care taie Capitala de la est la vest și care unește lacul Laguna de Bay (cel mai mare cu apă dulce din țară) și Golful Manila (portul principal al țării pentru schimburi de mărfuri și călătorii), a fost declarat de către biologi mort pentru că nu mai putea susține viața. În 2003, încă patru râuri au fost declarate moarte.
Creșterea economică de după cel de-al Doilea Război Mondial a dus la deteriorarea calității apei din Metro Manila. Un studiu realizat în 2010 a arătat că toate căile navigabile din această zonă sunt foarte poluate. Deșeurile menajere sunt responsabile de 60% din poluare, 33% – deșeurile industriale și 7% reprezentau deșeurile de la fabricile de procesare a alimentelor, cele textile, dar și gunoaiele aruncate în râuri.
„Din cauza deșeurilor aruncate continuu, râul a devenit din ce în ce mai plin de materii organice și de produse care nu se degradează. Rezultatul constă în inundații de-a lungul malurilor râurilor, afectând comunitățile din apropiere și transportând apa poluată în casele acestora”, au notat oamenii de știință de la Universitățile din Manila și Gongju, Coreea de Sud.
În ciuda eforturilor guvernului de a controla poluarea din râuri, aceasta s-a înrăutățit, în special cea din Pasig. Potrivit oamenilor de știință, problema a fost finanțarea insuficientă, care a dus la implementarea slabă a planurilor, la lipsa infrastructurii de apă și canalizare. Fondurile insuficiente, spun cercetătorii, se datorează și refuzului multor locuitori de a plăti serviciile de salubritate. În loc să plătească taxa de racordare la sistemul de canalizare, aceștia elimină apele menajere în râuri sau pârâuri, fără să fie tratate.
Râul Pasig, al 8-lea în top 20 ale celor mai poluate râuri din lume
Într-un studiu din 2017 care ținea cont de cantitatea de plastic vărsată în mări, râul Pasig a figurat pe locul 8 din 20 cele mai poluatoare. Pe an, râul de 25 de kilometri duce în Marea Chinei 63.700 tone de plastic. Cel mai mic afluent al său, râul San Juan, este și cel care aduce cele mai multe deșeuri din cele cinci localități prin care trece. Potrivit Greenpeace, care a analizat date colectate între 2009 și 2016, consumul biochimic de oxigen (care reprezintă eficiența de tratare a apelor reziduale) din râul San Juan era deseori de 100 miligrame pe litru, deși limita normală este de 7 miligrame pe litru.
„Manila este în pragul crizei. Dacă vom continua să aruncăm gunoaie în apele noastre și dacă marile companii vor continua afacerile ca până acum, cu produse din plastic de unică folosință, atunci n-o să mai treacă mult timp până când oceanele nu vor mai putea susține viața”, a declarat Abigail Aguilar, de la Greenpeace, pentru Business Mirror.
Cercetătorii au descoperit că, în ciuda milioanelor de tone de plastic care ajung în mare, numai între 6.350 și 245.000 de tone sunt găsite la suprafața apei. Restul, plutesc la adâncimi mai mari sau s-au așezat pe fundul mării, reprezentând o amenințare pentru vietățile marine.
Fără toalete sau cu fose septice care dau pe afară
Statisticile din 2013 ale Departamentului de Mediu și Resurse Naturale (DENR) spun că peste 20 de milioane de filipinezi nu au acces la instalațiile sanitare și de canalizare adecvate și că numai 10% din populația țării este conectată la canalizare. Problema se traduce și în pierderi economice: 78 de miliarde de pesos pe an (6,29 miliarde de lei), din care 71% sunt cheltuiți pe servicii medicale, din cauza salubrității nesatisfăcătoare.
Potrivit DENR, 55 de persoane mor în fiecare zi din cauza bolilor cauzate de lipsa canalizării și a instalațiilor sanitare adecvate, printre care leptospiroza, malarie, hepatita A, hepatita E, febra tifoidă și febra denga. În Baseco, mahalaua în care Green Report a făcut o vizită, cei mai mulți locuitori suferă de diaree, iar anul trecut, un copil pe săptămână murea din aceeași cauză. Problema principală o reprezintă apa murdară pe care aceștia o folosesc pentru a spăla legumele, carnea sau biberoanele pentru lapte.
Unii filipinezi și-au construit fose septice, dar jumătate dintre ele, au spus cei de la DENR, nu au mai fost golite de cinci ani sau mai mult. Iar când acestea se umplu, dau pe afară și contaminează apele. Un studiu din 2009 făcut de Banca Asiatică de Dezvoltare, o instituție financiară internațională care are scopul să reducă sărăcia din Asia, arată că aceste fose contribuie cu 58% la contaminarea apelor subterane. Acest tip de poluare a distrus majoritatea corpurilor de apă: râurile nu mai pot susține viața, apa mării este prea murdară pentru a înota, oamenii se îmbolnăvesc din cauza apei, iar pescarii sunt nevoiți să se aventureze cât mai departe, în largul mării, pentru a prinde pește.
Conform unui studiu al Organizației de Dezvoltare Industrială a Națiunilor Unite (UNIDO), aproximativ 2.000 de metri cubi de deșeuri de solvenți, 22.000 de tone de metale grele, deșeuri infecțioase, nămol biologic, lubrifianți și deșeuri necontrolate, precum și 25 de milioane de metri cubi de deșeuri lichide acide sau alcaline sunt eliminate anual numai în Metro Manila. Tot aici, numai 11% din populație este conectată direct sau indirect la sistemul de canalizare, 85% folosesc două milioane de fose septice prost întreținute și 4% din populație nu are toaletă.
O altă sursă de poluare a apelor o reprezintă gropile de gunoi care, de cele mai multe ori, sunt așezate pe malurile râurilor, acolo unde terenul este mai ieftin. Atunci când plouă, deșeurile sunt purtate spre mare.
Asian Devlopement Bank a prelevat probe, în 2004, din apa care se scurge din gropile de gunoi Rodriguez și Payatas, iar rezultatul a fost că nivelul de plumb era de 22 de ori mai mare decât cel permis. Calculele acestora spun că 26 de kilograme de plumb și 76 de kilograme de arsenic se scurg din cele două gropi de gunoi în apele subterane, în râuri, lacuri și în Golful Manila.
Curățarea Golfului Manila, un efort de 330 de ori mai mare decât pentru Boracay
5.714 cartiere din 178 de orașe din șapte provincii deversează deșeurile lichide în Golful Manila. În plus, autoritățile au descoperit recent că grădina zoologică din Capitală, care găzduiește 500 de animale, nu are propria sa instalație de tratare a apelor uzate și de ani buni varsă apele reziduale direct în pârâul care duce în golf.
Acum, Filipine investește 47 miliarde de pesos (3,8 miliarde de lei) în curățarea Golfului, proiect care, potrivit secretarului de mediu Roy Cimatu, va necesita un efort de 330 de ori mai mare decât pentru Boracay.
Curățarea va presupune relocarea a 40.000 de persoane care locuiesc în case improvizate pe marginea golfului și rezolvarea problemei care o reprezintă râurile poluate.
„Starea deteriorată a Golfului Manila este rezultatul descărcării repetate în golf și în râurile care se varsă în mare a apelor reziduale netratate, a gunoaielor, a deșeurilor industriale și agricole, a uleiurilor toxice, din ultimele decenii”, notează cei de la Inquirer.
Jurnaliștii mai spun că nu este clar care este planul general al autorităților pentru reabilitarea acestei zone.
„A durat câteva luni să fie formulat un plan pentru curățenia din Boracay și încă nici acela nu a fost complet. Iar magnitudinea cazului Boracay este minusculă comparativ cu Golful Manila”.
Citește și:
„Filipine, arhipelagul poluat”, un serial despre una dintre țările care poluează cel mai mult oceanele
„Filipine, arhipelagul poluat”. Marea problemă a gunoiului
„Filipine, arhipelagul poluat”. Colectorii informali, baza reciclării deșeurilor
