Fermierii care încasează pensie de vârstă nu vor mai fi eligibili pentru a beneficia de subvenții agricole. Fondurile alocate pentru agricultură vor fi reduse semnificativ, inclusiv cele pentru fermieri. Criticii acuză subfinanțările, „renaționalizarea PAC” și pierderea coerenței europene.
Propunerea excluderii fermierilor pensionari de la subvenții. este una dintre măsurile propuse de Comisia Europeană în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034.
Propunerea prevede că măsura trebuie implementată de toate statele membre până cel târziu în anul 2032.
Potrivit CE, această decizie are ca scop accelerarea schimbului de generații în sectorul agricol și va fi însoțită de extinderea sprijinului pentru tinerii fermieri.
Bugetul UE: mai mare, dar cu tăieri în sectorul agricol
În această săptămână, Comisia Europeană a prezentat noul buget multianual al UE pentru 2028–2034.
Estimat la 2 trilioane de euro, este cel mai mare buget de până acum.
În ciuda creșterii generale, fondurile alocate pentru agricultură vor fi reduse semnificativ.
Din acest buget, 865 de miliarde de euro sunt alocate pentru pilonul agricol și de coeziune. Însă doar 302 miliarde vor merge direct către fermieri.
Comparativ, în actualul exercițiu bugetar 2021–2027, PAC a beneficiat de 387 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 20%.
Reacțiile autorităților române: risc de concurență neloială
Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL), raportorul bugetului, a avertizat că România ar putea fi „serios afectată” de noua abordare:
„Fiecare guvern va decide ce sumă alocă fermierilor, ceea ce ar putea duce la o concurență neloială între aceleași categorii de beneficiari din diferite state membre”, a declarat Mureșan.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu (PSD), a subliniat necesitatea unui sprijin flexibil, fără presiuni birocratice. „Fermierii au nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a continua să asigure securitatea alimentară a Uniunii Europene”, a declarat Barbu.
Acesta susține menținerea unei PAC distincte de celelalte fonduri și structurată pe doi piloni: subvenții și investiții.
„În primul rând, resping ceea ce a propus Comisia Europeană. Eu am susţinut în Consiliul de miniştri – Agrifish ca politica agricolă comună să rămână separată de fondurile de coeziune„, afirmă Barbu.
Ministru Barbu spune că a purtat discuţii cu omologi din Franţa şi Germania, „care s-au alăturat demersului României de a merge în continuare pe politica agricolă separată, cu cei doi piloni – FEGA şi FEADR.”
Barbu a discutat şi cu „formele asociative din COPA-COGECA” despre acest aspect, anunţând preşedintele României, Nicuşor Dan, despre lobby-ul în formare pe această problemă, potrivit acestuia.
„Ştiu că s-a discutat şi în campania electorală şi peste tot că agricultura trebuie să rămână separată de fondurile de coeziune”, a precizat Florin Barbu, după discuţiile avute cu legumicultorii în comuna dâmboviţeană Lunguleţu, conform Agerpres.
Punctul de vedere al Comisiei: un buget mai ambițios și mai eficient
Comisia Europeană prezintă noul buget ca fiind „cel mai ambițios, mai flexibil și mai transparent” de până acum.
Potrivit declarațiilor din 16 iulie 2025 ale președintei Ursula von der Leyen, fermierii vor putea conta pe 300 de miliarde de euro din fonduri europene.
Totodată, Comisia propune includerea unor noi tipuri de plăți în PAC, cum ar fi plățile de criză pentru fermieri, sprijinul pentru startup-uri agricole, tineri fermieri, investiții și inovație.
Sprijinirea acțiunilor pentru mediu și climă și a rezilienței fermelor
Stimulentele se află în centrul noii politici conform Comisiei Europene.
Se introduce un nou sistem de „Gospodărire Responsabilă a Fermei” (Farm Stewardship) pentru beneficiarii plăților de sprijin pentru venit.
Acesta înlocuiește actualul sistem de condiționalitate, oferind o abordare mai echilibrată și mai flexibilă, cu măsuri mai puțin prescriptive și uniforme. Practicile pot fi adaptate condițiilor locale și sistemelor de producție.
Nivelul de ambiție rămâne ridicat, cu obiective stabilite la nivelul UE – precum conservarea potențialului solului, protejarea cursurilor de apă împotriva poluării sau protejarea zonelor umede și a turbăriilor. Statele membre vor defini cele mai bune practici pentru atingerea acestor obiective. Aceasta reflectă abordarea teritorială anunțată în Viziunea pentru Agricultură și Alimentație.
Propunerea încurajează, de asemenea, fermierii să gestioneze mai bine riscurile și să ia măsuri preventive împotriva crizelor, inclusiv prin măsuri co-finanțate.
De exemplu, fermierii asigurați vor beneficia de plăți de criză mai avantajoase în urma dezastrelor naturale.
De asemenea, vor fi disponibile investiții pentru restabilirea potențialului de producție după un dezastru natural sau o epidemie de boli la animale.
Critici dure din partea fermierilor
Președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, a criticat dur propunerea:
„Această propunere este o palmă dată peste fața sectorului”.
El atrage atenția asupra incertitudinii provocate de tăierile bugetare și de eliminarea unor programe precum inițiativa LEADER, distribuția de lapte și fructe în școli și programul POSEI.
Botănoiu avertizează că propunerea va duce la „renaționalizarea PAC” și la pierderea coerenței europene.
„Bugetul este insuficient pentru a aborda prioritățile declarate de Comisie. Flexibilitatea bugetară și rezerva de 400 de miliarde de euro pentru crize viitoare nu ar trebui să fie plătite de fermieri”, a adăugat el.
Potrivit AFR, creșterea la 35% a ponderii cheltuielilor pentru obiective climatice și de mediu reprezintă o sarcină suplimentară pentru fermieri. Asociația avertizează că această abordare poate duce la dezintegrarea treptată a Uniunii și la adâncirea decalajelor dintre statele membre.
„Din punctul nostru de vedere, bugetul este: ilegal, beligerant și antisocial”, a concluzionat Botănoiu.
Solicitări pentru renegocierea propunerii
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților române să respingă forma actuală a propunerii Comisiei și să negocieze „cu îndârjire” în favoarea fermierilor români. AAC atrage atenția că dacă în perioada 2021–2027 agricultura a beneficiat de 0,4% din PIB-ul UE, pentru perioada 2028–2034 este propus un nivel de doar 0,15%, în condițiile în care agricultura contribuie cu 1,3% la economia Uniunii.
Plăți de criză și noi intervenții în PAC
Comisia Europeană propune, totodată, introducerea plăților de criză în lista intervențiilor eligibile în PAC. Printre măsurile propuse se mai numără:
- sprijin pentru venit (degresiv și cuplat);
- sprijin pentru micii fermieri și pentru tinerii fermieri;
- acțiuni de agro-mediu și climatice;
- sprijin pentru investiții în ferme și păduri;
- inițiative LEADER și de inovare agricolă.
Este de precizat că soiurile de cânepă cu un conținut de THC mai mare de 0,3% nu vor fi eligibile pentru sprijin.
Noua propunere a Comisiei Europene privind bugetul PAC 2028–2034 este primită cu rezerve și critici severe din partea fermierilor români și europeni, dar și al autorităților sau parlamentarilor europeni.
Bugetul UE urmează să fie dezbătut încă doi ani până la adoptarea finală în baza ratificării de către toate statele membre ale UE și aprobarea Parlamanetului European.
În timp ce Bruxelles-ul promite eficiență, sustenabilitate și modernizare, reprezentanții sectorului agricol atrag atenția asupra riscurilor de subfinanțare, pierdere a coerenței europene și accentuare a decalajelor între statele membre.
Dezbaterile viitoare din Parlamentul European și Consiliul UE vor fi esențiale pentru a contura viitorul agriculturii europene.
