Biodiversitatea Pământului a trecut printr-o perioadă de distrugere în ultimii 44 de ani, ceea ce a dus la dispariția aproape a două treimi din populația de vertebrate sălbatice, arată ultimul raport publicat de WWF la sfârșitul lunii octombrie.
Populațiile de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni au scăzut cu 60% între 1070 și 2014, cel mai recent an în care astfel de informații sunt valabile, potrivit organizației. Explicaţia constă, mai întâi, în pierderea habitatelor ca urmare a agriculturii intensive, a activităţilor de minerit, a urbanizării, care au condus la defrişări, epuizarea sau scăderea calităţii solului. La acestea se adaugă pescuitul, braconajul, poluarea, speciile invazive, bolile, schimbările climatice.
„Conservarea naturii nu înseamnă doar protejarea tigrilor, a urşilor panda şi a balenelor pe care le preţuim”, a declarat directorul WWF Marco Lambertini. „Este vastă: nu poate exista un viitor sănătos şi prosper pentru oameni pe o planetă cu o climă destabilizată, cu oceane şi râuri epuizate, cu sol degradat şi cu păduri defrişate, pe o planetă deposedată de biodiversitate”’, a adăugat el.
Cel de-al 12-lea raport „Living Planet” (Planeta vie) a fost realizat în urma monitorizării a 16.700 de populaţii (4.000 de specii). Pentru zona Caraibe / America de Sud bilanţul este ”înfricoşător” – cu 89% mai puţine efective de faună sălbatică în 44 de ani – iar în America de Nord şi Groenlanda situaţia se prezintă mai bine – cu 23% mai puţine efective. În zona vastă a Europei, a Africii de Nord şi Orientul Mijlociu scăderea este de 31%.
În Brazilia, care tocmai a ales un preşedinte al cărui program nu evocă nici despăduririle, nici încălzirea climatică, pădurea amazoniană se micşorează din ce în ce mai mult, cum este şi cazul savanei din Cerrado care cedează locul culturilor de soia şi creşterii bovinelor, notează AFP.
„Mergem ca niște somnambuli spre marginea prăpastiei. Dacă ar fi fost un declin de 60% al populației umane, acesta ar fi echivalentul golirii Americii de Nord, Americii de Sud, Africii, Europei, Chinei și a Oceaniei. Aceasta este magnitudinea a ceea ce am făcut.”, a declarat Mike Barrett, director executiv al departamentului de științe și conservație WWF.
Mulți oameni de știință cred că lumea a început a șasea extincție în masă, prima cauzată de către o specie. Alte studii recente arată că omenirea a distrus 83% dintre toate mamiferele și jumătate dintre speciile de plante începând cu nașterea civilizației și că lumea naturală ar avea nevoie de până la 7 milioane de ani să-și revină, chiar dacă distrugerea s-ar opri acum.
La nivel global, doar 25% din suprafaţa solului nu prezintă amprente umane; în 2050 aceasta va fi de doar 10%, potrivit oamenilor de ştiinţă din cadrul Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES).
„Suntem prima generaţie care are o viziune clară cu privire la valoarea naturii şi a impactului nostru asupra ei. Am putea fi, de asemenea, ultima generaţie care poate inversa tendinţa’”, a avertizat organizaţia WWF potrivit căreia perioada până în 2020 este „un moment decisiv din istorie”, „o fereastră fără precedent care se închide rapid”.
„Trebuie să ne îndreptăm urgent către o societate neutră în CO2 inversând pierderea naturii – prin investiţii verzi, energii curate, o altfel de producţie agroalimentară – restaurarea suficienţei solului şi oceanului”, a declarat Marco Lambertini. „Puţine persoane au avut şansa de a participa la transformări istorice reale. Aceasta este şansa noastră”, a adăugat el.
