Comunitățile locale au nevoie de implicare și de cointeresare în protecția arealurilor naturale, precum și de pași pentru a crea o economie verde. Există beneficii pe care aria protejată le aduce, însă este esențial ca acestea să fie simțite și de locuitorii din zona respectivă. În caz contrar, localnicii ajung să nu mai susțină formele de protecție, indiferent dacă este vorba de parcuri naționale, naturale, situri UNESCO sau geoparcuri sau chiar să se împotrivească acestora.
Conservation Carpathia este una dintre organizațiile care s-au implicat în sprijinul protecției mediului, dar și a cointeresării comunităților din Munții Făgăraș, adică implementarea unei economii verzi, și a acționat pe mai multe paliere precum:
- Dezvoltarea eco-turismului;
- Dezvoltarea unui food hub, precum Roadele Munților;
- Un festival organizat cu implicarea comunității – Făgăraș Fest;
- Încurajarea de afaceri locale;
- Împăduriri;
- Protecția faunei.
„Dacă vrem să oprim sau să diminuăm utilizarea extractivă, trebuie să o înlocuim cu alt tip de activitate economică, pentru că, altfel, nu va funcționa. Dacă vreți să facem o paralelă cu ce se întâmplă cu pădurile. Sunt privite de specialiști – că principalul beneficiu din pădure e lemnul. de fapt doar 30% sunt legate de lemn. Alte beneficii sunt de protecție, precum sechestrarea carbonului, protecția rezervelor de apă. Sursele de apă devin din ce în ce mai importante. Economia verde trebuie să asigure alternative la practici distructive, locuri de muncă pentru venituri pe plan local și o contribuție financiară pentru conservare – asta ar fi ideal. Acestea sunt condiții prin care să fie benefic și pentru comunități, și pentru natură”, a explicat directorul tehnic al Conservation Carpathia, Mihai Zotta, în cadrul unui panel de la Școala pentru jurnaliști de mediu, organizată de Asociația Parcul Natural Văcărești.
O sută de hectare plantate anual
Una dintre formele de implicare ale Fundației Conservation Carpathia a fost plantarea de copaci, în special în zonele unde au existat tăieri ilegale făcute în urmă cu 10 sau 20 de ani.
În luna mai a acestui an, Fundația anunța plantarea a 435.000 de puieţi în Munții Făgăraș, în patru zone de reconstrucţie ecologică: Groapele (afectată atât de tăierile neconforme, cât şi de un incendiu probabil provocat), Dobroneagu, Valea Dâmboviţei şi Lereşti. Fundația a avut sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană, în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munţilor Carpaţi, România – LIFE18 NAT/RO/001082”.
Mihai Zotta a explicat însă că este esențial ca în aceste proiecte să fie implicați cât mai mulți lucrători locali, în ciuda unor mentalități care persistă la nivel local. Mulți dintre lucrătorii implicați sunt cei din comunități sărace, vulnerabile. Peste 200 de oameni sunt implicați anual în activități de reconstrucție ecologică.
Observatoarele de faună care atrag turiștii
O altă formulă prin care Conservation Carpathia încearcă să ajute comunitățile locale a fost aceea în care a dezvoltat zece tipuri de planuri de afaceri pentru localnici, prietenoase cu natura, care să asigure contribuție la nivel local. Printre acestea – afaceri din domeniul turismului, de dezvoltare a unor mici ateliere de mobilă sau de producere de alimente.
„Dacă vorbim de Munții Făgăraș, comunitățile locale nu beneficiază de nimic. Se exploatează masă lemnoasă, vin firme care lucrează din Maramureș, Suceava, dar veniturile merg centralizat la RNP, RNP plătește profit la bugetul de stat, dar primăria nu beneficiază de nimic, poate doar de praful lăsat de camioanele care trec prin comunitate”, a spus Mihai Zotta, explicând de ce este nevoie de astfel de afaceri locale. Este nevoie să se exploateze mai puțin, dar lemnul ar fi valorificat superior în comunitățile locale, prin ateliere ale localnicilor.
Pentru a dezvolta economia verde, Conservation Carpathia încearcă să atragă investitori, iar turismul de nișă este o oportunitate. „Sunt oameni din lumea largă, acum și din România, care vor să plătească mai mult pentru o experiență deosebită. De exemplu, să stea la observator, să vadă animale, sau să meargă pe niște trasee cu ghid și să vadă niște lucruri mai deosebite. Dacă ai milioane de vizitatori s-a terminat cu parcul, animalele. Dacă vrei să păstrezi o zonă naturală, aduci vizitatori, dar trebuie să aduci puțini, cu un preț mare”, a explicat Zotta.
Carpathia Travel a dezvoltat astfel de observatoare, cu fonduri norvegiene, unde există un grad de ocupare de 80% sau peste 80%. Unul dintre observatoare deservește însă pensiunile localnicilor, în mod gratuit. Adică deținătorii de pensiuni își pot aduce la acest observator turiștii cazați pentru ca și ei să aibă parte de această experiență și să poată fi atrași în zonă. Totuși, Mihai Zotta nu a putut să nu remarce cât de rezistente și de reticente sunt comunitățile locale la orice formă de asociere.
Problema ciupercilor
Culegerea ciupercilor în mod agresiv este una dintre problemele punctuale cu care se confruntă multe zone protejate din România. Mihai Zotta a semnalat că pădurile sunt luate cu asalt de sute de localnici, care culeg însă sistematic ciupercile, dar lasă și gunoi în urmă, fac gălăgie în pădure, deranjând în acest fel animalele și lăsându-le fără hrană. Beneficiile pe care le au comunitățile aproape că nu există.
Green Report a mai scris pe acest subiect: Culegătorii privează animalele sălbatice de zeci de tone de fructe de pădure anual
Șase motive pentru care urșii coboară tot mai des din pădure
„Culegătorii culeg și le vând către firme care au autorizațiile de culegere, dar culegătorii culeg, fără a avea un contract legal. Ciupercile ajung cu 30 de euro/ kg în Austria. Culegătorii le vând cu 3 – 5 euro. Astfel, cea mai mare marjă de profit o au cei din lanțul intermediar”, a explicat directorul Conservation Carpathia.
El a spus că Fundația își propune să înființeze o firmă locală prin care ciupercile să fie recoltate, să ofere culegătorilor un preț mai bun și astfel aceștia să aleagă doar o parte dintre ele. Firma ar uma să meargă direct către restaurante sau prelucrători, evitându-se astfel lanțul de intermediere.
Proiectul Conservation Carpathia este unic în România şi reprezintă una din cele mai importante iniţiative de conservare de păduri din Europa. Din anul 2009 şi până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare 27.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul Carpaţilor Meridionali şi a refăcut păduri pe 1.157 de hectare, prin plantarea a peste 3 milioane de puieţi.
Sursa foto: Conservation Carpathia
