Echipele EY și Science Based Targets (SBTi) au elaborat un studiu care ajută organizațiile să înțeleagă mai bine provocările tehnice asociate cu măsurarea și raportarea progreselor lor pentru atingerea obiectivelor climatice bazate pe știință.
Raportul definește un set de repere SBTi de bază pentru îmbunătățirea criteriilor de măsurare, raportare și verificare a progreselor climatice, potrivit unui comunicat.
Echipele reunite EY și SBTi au consultat un număr extins de stakeholderi, ca să înțeleagă care sunt factorii determinanți pentru ca măsurarea și raportarea să fie exacte, credibile și eficiente. A rezultat o cartografiere și o identificare a tipurilor de obiective climatice bazate pe știință și a dependențelor și s-au stabilit domeniile care nu dispun de orientări clare sau de standarde comune de raportare. Studiul include și o analiză a situației actuale în măsurare și raportare, a provocărilor și a posibilelor practici de ultimă generație aplicabile în domeniile-cheie.
Factorii-cheie identificați pentru o mai bună raportare și măsurare includ:
- Abordarea schimbărilor structurale și metodologice: pe parcursul perioadei vizate de raportare pot interveni schimbări semnificative ce pot impacta raportările privind emisiile comunicate de companii.
- Examinarea unor parametri suplimentari: indicatorii principali, dincolo de emisiile de gaze cu efect de seră (GES), cum ar fi indicatorii financiari și planurile de tranziție, pot oferi o imagine mai precisă a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivul.
- Asocierea de date pentru fiecare obiectiv: asigurarea de către terți a datelor care stau la baza progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor poate spori încrederea părților interesate în informațiile publicate.
Documentul de cercetare scris în colaborare – Landscape Analysis of Measurement, Reporting, and Verification (MRV) of Science-based Targets (Analiza peisajului privind măsurarea, raportarea și verificarea (MRV) a obiectivelor bazate pe știință) – recunoaște și detaliază provocările actuale în legătură cu raportarea privind clima și oferă o perspectivă asupra importanței sporite a măsurării și raportării obiectivelor climatice bazate pe știință atât pentru autoritățile de reglementare și organizațiile climatice, cât și pentru companii.
„Având în vedere că, potrivit Programului de mediu al ONU, lumea se îndreaptă spre o încălzire globală de cel puțin 2,8oC, urmărirea progreselor în raport cu obiectivele de reducere a emisiilor nu a fost niciodată mai importantă. Comunitatea de afaceri joacă un rol important pentru a contribui la atingerea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris – adică o creștere a temperaturii cu mult sub 2oC și, posibil, sub 1,5oC, iar numărul tot mai mare de companii și instituții financiare – peste 3.500, în septembrie 2023 – care și-au stabilit obiective bazate pe știință, în conformitate cu metoda SBTi, reprezintă un indicator pozitiv în direcția corectă”, a declarat Massimo Bettanin, partener schimbări climatice și sustenabilitate, EY România.
Cercetarea efectuată de SBTi, cu sprijinul tehnic al EY, a identificat trei subiecte care sunt esențiale pentru a aborda provocarea reprezentată de acuratețea și comparabilitatea progreselor înregistrate în raport cu obiectivele corporative bazate pe știință. În primul rând, este nevoie de orientări clare cu privire la modul în care trebuie abordate schimbările semnificative, cum ar fi fuziunile, achizițiile, dezinvestițiile majore sau introducerea unei metodologii diferite de contabilizare a emisiilor de GES, pe parcursul perioadei vizate. Astfel de schimbări majore pot avea un impact substanțial asupra emisiilor comunicate de companii, iar „pragurile de semnificație” pentru a determina recalcularea anului de referință și actualizarea obiectivelor după schimbări structurale sau metodologice ar trebui definite în mod corespunzător.
Este adesea dificil să se observe progresele înregistrate de o companie în raport cu obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice, având în vedere întârzierile dintre acțiuni și efectele aferente, cum ar fi cele care rezultă din emisiile de GES blocate într-un proiect de capital major. Prin urmare, pe lângă indicatorii tipici de emisii de GES „întârziați” (de exemplu, reducerea absolută a emisiilor Scope 1, 2, 3 sau intensitatea emisiilor), ar putea funcționa ca indicatori de progres timpurii și alți indicatori „principali” ai progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor, inclusiv cheltuielile de capital (CapEx), cheltuielile de exploatare (OpEx), cheltuielile de cercetare și dezvoltare și planurile de tranziție.
„În cele din urmă, în prezent, SBTi recomandă, dar nu impune verificarea și asigurarea datelor privind emisiile de GES. Cu toate acestea, un sondaj recent indică faptul că piața are o preferință puternică pentru cerințele de asigurare și control al calității privind datele companiilor utilizate pentru a determina atingerea unui obiectiv științific. În plus, cercetarea SBTi și EY a identificat cel puțin șapte reglementări și unsprezece cadre de referință în domeniul climei, inclusiv recomandările TCFD, standardele ISSB și standardele de raportare CSRD, care subliniază importanța sau chiar prevăd cerințe privind asigurarea de către terți pentru a atenua riscul de raportare a datelor inexacte, incomplete și nesigure. Atingerea obiectivelor bazate pe date științifice este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, iar orientările clare privind modul de contabilizare și raportare a progreselor înregistrate în raport cu obiectivele climatice într-un mod coerent și transparent vor contribui la soluționarea preocupărilor legate de calitatea și transparența datelor, precum și a acuzațiilor de „greenwashing” corporatist”, a precizat Massimo Bettanin.
Citește și: GreenWEEE finalizează a treia fabrică de reciclare a DEEE
