La demararea serialului „Gunoiul, sub lupă” le-am cerut cititorilor noștri să ne povestească felul în care fac colectarea separată acasă, tocmai ca să demonstrăm că da, se poate. Le-am cerut să ne povestească cum le-au făcut loc în casă recipientelor, în ce strâng plasticul, hârtia și sticla, ce fac cu uleiul folosit sau cu hainele vechi sau cum își educă copiii să nu arunce totul la grămadă.
Așadar, dedicăm episodul 5 din serialul „Gunoiul, sub lupă” exemplelor de „așa da” și de „uite că se poate”.
Valeria Salagor, Iași
Până acum un an nu am avut nici o soluţie de reciclare sau măcar un punct de colectare la nivel de oraş, până când în Iaşi a fost conceput un Centru de colectare cu fonduri din străinătate. Atunci am hotărât să implementez acasă un sistem de colectare separată a deşeurilor de plastic, hârtie, sticlă, metal şi altele.
Familia a fost iniţial destul de reticentă la idee, a trebuit să „pescuiesc” din coşul de gunoi cutiile de iaurt sau ambalajele de plastic. Pentru a le fi mai uşor să conştientizeze şi să arunce separat deşeurile, am „instalat” în bucătărie, lângă coşul de gunoi clasic, două pungi mari de hârtie, în care să se colecteze separat hârtia şi plasticul.
I-am învăţat să recunoască plasticul ce poate fi reciclat, să spele şi să usuce ambalajele murdare, după care să le depoziteze în acele pungi. Odată umplute aceste pungi de hârtie, deşeurile erau mutate pe balcon unde am pregătit special nişte saci mari în care să se depoziteze deşeurile până când vor fi duse la Centru.
Tot acolo am pregătit o cutie pentru deşeurile de sticlă şi metal. O dată la două – trei săptămâni încărcăm toate deşeurile în maşină şi le ducem la Centrul de colectare, unde sunt colectate pentru a fi reciclate.
În momentul de faţă este cea mai bună soluţie pe care am găsit-o, pe lângă efortul de a reduce în general deşeurile.
După aproape un an în care am făcut acest lucru, familia s-a obişnuit şi chiar a realizat problema deşeurilor aruncate la gunoi.
Porneală Anca, București
Eu am reuşit de câţiva ani să colectez selectiv deşeurile. În ceea ce priveşte uleiul, nu m-am ocupat de strângerea celui folosit deoarece foarte rar folosesc ulei la prăjit.
Nu locuiesc la bloc şi poate de aceea îmi este foarte uşor să fac selecţia ambalajelor. Am în curte două sacoşe mari, una pentru hârtie şi alta pentru plastic, astfel încât în coşul de gunoi arunc strict resturile menajere care nu se pot refolosi (coajă de cartofi, oase, resturi).
La interval de trei – patru zile duc plasticul, hârtia şi sticla (mai rar am recipente de sticlă) în containerele speciale din cartier. Colectez separat şi bateriile şi becurile pe care le depun în locurile speciale din supermarket.
Până acum am găsit prin cunoştinţe persoane interesate de hainele la care am renunţat, dar am şi o listă cu asociaţiile care se ocupă de colectarea hainelor pentru persoanele defavorizate.
Mi-a intrat în reflex modul acesta de colectare şi îmi este foarte greu când plec în concediu să arunc la coşul de gunoi hârtia la un loc cu plasticul.
Corina Leonte, București
Recipientele de deşeuri pe care le ţin eu în casă sunt în corelaţie cu modul de colectare folosit de autorităţi. De exemplu, când pe străzi erau pubelele-clopot, colectam separat hârtia, plasticul şi gunoiul menajer.
Acum, că nu mai sunt clopotele, ci acele pubele cu colectare subterană, am în masca de la chiuvetă un recipient pentru gunoi uscat (plastic şi hârtie) şi unul pentru gunoi menajer. Gunoiul menajer îl duc la ghena blocului (unde nu se face sub nicio formă colectare selectivă), iar gunoiul uscat îl duc la pubelele subterane care se află la o distanţă de șapte- opt minute de blocul meu.
Tot în masca de la chiuvetă ţin puţinele PET-uri pe care le generez (nu cumpăr mai nimic ambalat în PET) şi când am drum la pubelele subterane, le duc acolo. Dacă mi se arde vreun bec sau se uzează o baterie, le păstrez tot în mască până am drum în alt loc, unde se află încă pubelele clopot roşii (acestea au rămas, dar sunt departe de mine, cam la 15 minute). Uneori mai duc bateriile uzate în supermaket-urile care au cutii pentru colectarea lor.
Pentru că am pisici şi trebuie să cumpăr nisip pentru litieră, pungile de hârtie în care a fost nisipul le păstrez, tot în masca, şi colectez în ele gunoiul uscat.
Tot în masca de la chiuvetă am un recipient cu pungi pe care inevitabil le primesc la supermaket când cumpăr fructe şi legume (aici nu avem ce să facem noi, cetăţenii, trebuie să punem legumele în ceva şi pentru asta nu putem veni cu pungi de acasă), şi pe acestea le folosesc în loc de saci menajeri pentru colectarea gunoiului menajer (eu nu cumpăr saci menajeri).
Pentru hainele vechi am două modalităţi. Fie le duc în faţa blocului, lângă ghenă, de unde ştiu că le ia femeia de serviciu, fie le păstrez acasă şi când aud că se organizează un eveniment prin care acestea se duc la oamenii care au nevoie de ele, le duc şi eu acolo, la punctul de colectare. De obicei astfel de evenimente se organizează în perioada sărbătorilor.
Eszter Sisak, Tega, Sfântu Gheorghe
Noi colectăm separat cam tot ce se poate: gunoiul menajer, sticla, plasticul (HDPE, PP, PET), hârtia şi ambalajele din carton. Toate se adună în pungi separate, şi fiecare se goleşte în tomberonul adecvat, la nevoie. Becurile şi bateriile se strâng într-o cutie, uleiul uzat în borcane (folosim rar), şi când se adună destule, împreună cu electronice de aruncat şi textile, le ducem la punctul de colectare al firmei de salubritate.
Sisak Tamas TAMAS, Cluj
Sub chiuvetă avem un coş pentru hârtie, unul pentru plastice şi unul cu capac pentru menajer. La bloc avem doar două pubele în care se aruncă totul la grămadă, […] dar facem ce ţine strict de noi. Hârtia şi plasticele le ducem când s-au adunat suficient de multe la nişte pubele publice aflate în apropiere, acele clopote albastru = hârtie, galben = plastic şi metal, verde = sticlă.
Fata de 5 ani ştie cum se aruncă diversele lucruri şi deja ştie să deosebească ce are în mâna şi să aleagă singură.
Culese de pe Facebook
Sanda Racheleanu
Pentru hârtie am la bufetul de bucătărie un coş atașat din construcție. Pentru gunoiul menajer e găleata obișnuită, iar în balcon țin o sacoșă din plastic în care pun bidoane strivite și dacă am și ceva recipiente din sticlă. Cea mai bună soluție este să le duc la mama la țară, pe stadion (n.r. unde se face colectare selectivă).
Bondar Mitita-Cristina
Eu strâng PET-urile în saci mari de plastic şi le duc în localitatea cea mai apropiată unde este o familie ce strânge tot ce e plastic, iar mai nou mi-au spus că strâng şi sticle sau borcane. Prefer să le urc în maşină şi să fac un drum la ei acasă. Nu mă interesează cât iau pe ele, le dăruiesc ca să scap de volumul lor.
Resturile de la gătit, ulei sau untură, le strâng pentru mama […] pentru săpun de casă. Ambalajele de hârtie le folosesc la aprinsul focului în centrală iarnă.
Daniela Vișoianu
Cartoane şi hârtii turtite, colectate separat; sticle de plastic clătite şi turtite/micşorate ca volum; uleiul: şters din tigăi cu şerveţele de hârtie, de regulă folosite şi aruncate la menajere, sticlă şi aluminiu separat. Duse, de regulă, în alt sector unde găsesc recipiente de colectare separată.
Adriana Șerban
Eu medicamentele expirate le duc la farmacie și le predau pe proces-verbal.
Luiza Ștefan
Noi punem sticlele separat, bateriile le ducem pe unde apucăm – cel mai des la Mega. Uleiul îl strângem în sticle de apă plată de cinci litri. Sticlele şi uleiul le lăsăm la tomberon – avem un „gentlemen agreement” cu nişte oameni ai străzii care le iau, le turtesc şi le predau ei ştiu unde, să mai ia şi ei un bănuţ.
Ioana Biolan Ichim
Plasticul îl pun într-o plasă separată şi îl las lângă tomberoanele de gunoi ale blocului, în fiecare dimineaţă trec oameni care strâng plasticul şi-l lasă la centre de colectare pentru câţiva bănuţi, primăria neavând nici un plan; uleiul folosit îl colectez în bidoane şi îl duc la reciclare, gunoiul menajer ajunge la tomberon. Haine nu arunc, le duc la un centru de zi din sector.
Alina Petri
Bateriile la IKEA (la 40 îţi dau 10 noi) sticlele din plastic, cutiile din aluminiu şi sticla la mall Băneasa în parcare şi îţi dau ceva bani pe ele pe care poţi să îi donezi (dar de cele mai multe ori se donează nevoiaşului toată cutia de produse şi ştie el ce face cu ele) şi hârtia şi plasticele tot acolo, dar gratuit. Becurile încă le colecţionăm. Hârtia se adună în coşul de gunoi al copilului, bateriile şi becurile într-un borcan mare şi restul într-o cutie mare sub un fotoliu. Ulei nu rămâne, iar hainele se transformă în alte obiecte/haine/cârpe.
Laura Mihaela
Uleiul uzat îl colectez în recipiente şi de obicei facem colecta la birou şi îl chemăm pe Uleiosul să-l ridice. De colectat selectiv reuşesc să colectez doar hârtie – mi-am dat seama acum câţiva ani câtă hârtie arunc şi de atunci o strâng într-o pungă de hârtie şi cam la lună o duc la pubelele speciale. Când îmi aduc aminte reciclez bateriile şi becurile. La supermaketurile de lângă mine (Billa, Mega Image) sunt cutii speciale pentru ele.
Victor Bucur
Sunt foarte atent cu patru tipuri de deşeuri care ştiu că sunt destul de poluante: uleiul uzat (îl chem pe Uleiosul), bateriile (le arunc în containerele destinate lor prin diferite supermarketuri), medicamentele (le duc la farmacii, pentru că sunt cele mai în măsură să le depoziteze şi să le manipuleze adecvat) şi electronice/electrocasnice şi componente (apelez la firme care reciclează astfel de produse). Restul nu arunc separat din lipsa de spaţiu, pubele şi transport la punctele de colectare.
Cinezee Miky
Eu adun și selectez de când sunt în comună și o dată la trei luni, după ce am umplut anexa casei, merg la Sigurec cu cineva cu mașina (din Corbeanca până la Băneasa, în parcarea centrului comercial), nu ca să câștig un ban, ci pentru că știu sigur că deșeurile se toacă și ajung unde trebuie.
Bonus: exemplu de „așa da” de la un administrator de bloc
George Tudorașcu, București – Complex Rezidențial Quadra Place
Venind taxa asta la groapă eu am făcut o socoteală. Acum plătim vreo 2.700 doar pentru gunoi menajer. Dacă nu făceam chestia asta, ne-ar fi costat 3.000 de euro pentru 365 de apartamente.
Cea mai mare problemă au fost oamenii, că nu vor să facă (n.r. colectare separată). Am camere de luat vederi, mă duc și îi cert pe fiecare în parte dacă au aruncat greşit. Până n-am avut dotarea respectivă, n-am putut să mă iau de ei.
Orice administrator sau preşedinte de bloc poate să facă o solicitare (n.r. la operatorul de salubritate) şi să primească saci, pubele. Dar ca să aibă şi rezultate trebuie să se ţină de fiecare în parte.
Noi avem mailurile la 95% din cele 365 de apartamente şi îi bombardăm şi pe mail, altfel nu poţi să ajungi la un rezultat. Și am nişte oameni de serviciu care se uită şi îmi spun: «În data de a aruncat cutare». Ne uităm pe camere şi ne ducem peste el dacă e vreo neregulă. Am pe fiecare scară câte un sac în camera tehnică. Intru şi văd că nu au fost puse în sac, bat la toate uşile: «De ce nu puneţi, de ce nu faceţi?».
