Maramuresul este tot mai cautat de investitorii interesati de potentialul eolian si solar, oficial destul de redus, dar si de cel hidroenergetic, destul de important, in producerea energiei.
Atat firme autohtone, cat si din Bucuresti sau de peste granita au depus la Directia de Urbanism a Consiliului Judetean Maramures o multime de cereri pentru certificate de urbanism privind asezarea de microhidrocentrale pe firele de apa ale judetului, mai cu seama pe Mara, Iza si Sapanta.
Din Italia la Firiza
Cea mai importanta firma de gen este cea italiana Espe Energia, care a cumparat de la statul roman cinci hidrocentrale vechi, in zona Blidari Firiza. „Am primit informatia c-ar fi hidrocentralele de vanzare, si in 2004 le-am cumparat. Le-am reutilat, modernizat, am retehnologizat capacitatile de productie, am adus altele noi. Acum, avem cinci puncte, din care patru functionale. Moderne… pentru ca Blidari 1 si 2 erau functionale din 1940, din vremea razboiului. Intr-un ritm de o hidrocentrala pe an, mai avem una de facut…”, explica Roberto Menegetti, administrator al firmei italiene.
Potrivit acestuia, investitia finala este de aproximativ 6 milioane de euro. „Daca le iei ieftin, e rentabil, nu? Noi am facut o afacere buna… Ideea e ca e o afacere sigura. Statul se obliga sa cumpere energia verde, pe un pret stabilit de ANR. Deci concurenta nu este in domeniu, legea spune ca Electrica trebuie sa cumpere energia. Nu sunt riscuri comerciale”, conchide acesta.
Pe de alta parte, Vasile Span, director al Directiei de urbanism, spune ca investitorii se lovesc de pretentiile Romsilva. „In noul Cod Silvic, dar si inainte, se cere compensarea fizica a unui teren cu de 5 ori valoarea, iar suprafata data in schimb sa nu fie mai mica de 3 ori. Nu e gandit rau, statul a inteles, in toata lumea sunt moteluri sau constructii si-n mijlocul salbaticiei”, spune Pavel Horj, director al Directiei Silvice Maramures.
Parcuri in bataia vantului
La Moisei, primaria a semnat un precontract cu o firma germana, care isi propune sa infiinteze un parc de eoliene. S-a montat deja, pe o culme dintre Moisei si Valea Vaserului, un tun de masurare, ce transmite live, prin satelit, informatii relevante firmei germane.
„E vorba de 16-20 de eoliene, cu o investitie de 60 milioane de euro. Moiseiul are numai de castigat din asta: va genera un venit anual de 6-7 miliarde lei vechi, in primii 10 ani, apoi un venit de 25 miliarde anual. Zilele trecute ne-au anuntat ca vor veni acum, in vara, sa proiecteze drumul. Deci, se face”, explica primarul Moiseiului, Toader Stetcu.
Alti investitori si-au anuntat intentiile, dar nu au construit inca nimic. Este vorba de Borsa, unde firme belgiene si germane au depus documentatii pentru eoliene, portughezii au anuntat ca vor face cu parc de eoliene la Ocna Sugatag, iar americanii un camp de panouri solare la Sacalaseni.
