In ciuda mesajelor optimiste ale autoritatilor, firmele care valorifica materialele refolosibile asteapta rentabilitatea abia peste cinci ani.
Peste 400 de tone de deseuri de echipamente electrice si electronice au fost colectate sambata, din 335 de localitati, la editia a treia a campaniei „Marea Debarasare”. Desi bilantul e provizoriu, cantitatea de gunoi reciclabil a fost de data asta mult mai mica decat in 2007, cand doar din 110 localitati s-au adunat peste 600 de tone de deseuri.
Lipsa simtului civic, la oameni, si a spiritului organizatoric, la primarii, face ca masinaria reciclarii sa nu poata demara serios in Romania. Din punct de vedere economic, reciclarea DEEE-urilor (deseuri electrice, electronice si electrocasnice) este cel mai putin profitabila. E scumpa, necesita investit ii mari in liniile de dezasamblare si tratare, iar valorificarea materialelor rezultate nu amortizeaza costurile.
Valorificarea – sublima, dar inexistenta
Patru mari organizatii colective de manageriere a DEEE-urilor – EcoTic, Environ, RoRec si Recolamp – intermediaza colectarea, depozitarea si transferul deseurilor catre companiile private, pentru dezasamblare si neutralizare. Pentru multe dintre aceste firme, reciclarea va fi o poveste cu final fericit abia peste patru-cinci ani.
„In Romania nu s-a atins volumul de deseuri necesar ca sa vorbim de rentabilitate. Valorificarea e practic inexistenta la noi, iar numarul reciclatorilor il numeri pe degete”, spune Cristian Ioan Pocol, administrator la compania Stena DTM, care exporta DEEE-urile tratate in Germania si in Polonia. Pentru ca linia de dezasamblare si tratare a frigiderelor uzate sa func- tioneze la capacitate optima, compania ar avea nevoie de un aflux de 100.000 de bucati pe an, insa nu reuseste sa stranga mai mult de 10.000.
Cantitati mici, ambitii mari
Directorul comercial al Redivivus Prod Com din Bistrita, Marilena Hangea, se plange de aceeasi lipsa de rentabilitate. „In colaborare cu primaria si firma de salubritate, preluam si stocam aceste deseuri doar ca sa ajutam la bunastarea orasului”, explica ea. In spatiul de depozitare al firmei s-au strans deja 22 de tone de DEEE-uri, asa ca „in momentul in care o sa ne incurce, o sa le vindem la preturile pietei”, adauga aceasta.
Compania GreenWeee va inaugura in noiembrie o uzina de tratare a DEEE-urilor, in care a investit 10 milioane de euro. O parte din fractiile rezultate in urma dezasamblarii, precum materialele feroase si neferoase, vor fi reintroduse in circuitul economic sub forma de „materie prima regenerata”.
Colectare selectiva prin constrangere
Obiectivele de colectare la nivelul UE vor urca in urmatorii ani la 10 kg/locuitor, iar primarii care nu iau in serios tintele de colectare si nu incheie contracte cu firmele de salubrizare pentru preluarea DEEE-urilor vor risca penalitati usturatoare.
„Populatia nu este pusa sa plateasca adevaratul pret al deseurilor pe care le genereaza. Platim o suma infima pentru mentinerea „in avarie” a curateniei. Primarilor le e frica sa mareasca pretul, pentru a nu deveni nepopulari”, acuza Mihaela Petcu, directorul general al Agentiei Nationale de Protectia Mediului. Ea considera ca romanii trebuie constransi sa arunce deseurile selectiv.
FARA NUMAR
6.000.000 de euro pentru 100 de grame de deseuri
Fostul ministru al mediului, Sulfina Barbu, l-a acuzat pe actualul ministru, Attila Korodi, ca, prin „Marea Debarasare”, isi face doar campanie electorala pe banii contribuabililor. Ea a aratat ca populatia plateste de doua ori colectarea de deseuri, o data prin „timbrul verde” – impus de minister la cumpararea aparaturii noi – si a doua oara prin implicarea primariilor in colectarea si depozitarea DEEE-urilor. Aceasta in conditiile in care, acuza ea, in 2007 cantitatea colectata de la populatie nu a depasit 100 de grame/locuitor. „Cele patru organizatii patronale care se ocupa de reciclare stau cu banii in cont, fara sa le controleze cineva activitatea”, a aratat Sulfina Barbu, cerand o mai mare transparenta a Ministerului Mediului. In opinia sa, haosul din mecanismul de colectare a deseurilor ne-a adus in situatia paradoxala in care aproximativ sase milioane de euro colectati din timbrul verde de la populatie au disparut in conturile organizatiilor patronale responsabile cu reciclarea.
CU VOIE DE LA UE
Debarasari mici si dese, cheia marilor succese
Pentru anul 2008, Romania ar trebui sa atinga o tinta de colectare a deseurilor electrice si electronice de 4 kilograme pe cap de locuitor, obiectiv impus tuturor statelor membre UE. Cifra este inca departe de posibilitatile actuale de colectare si reciclare, o data pentru ca romanii nu au obiceiurile de consum si puterea de cumparare a occidentalilor, dar mai ales pentru ca se despart cu greu de „batranele” electrocasnice depozitate prin casa, sub vaze si mileuri. Reciclatorii spera ca, pana la finele anului, cantitatea colectata sa atinga 20.000 de tone de DEEE-uri, in conditiile in care cele 4 kilograme pe cap de locuitor s-ar traduce intr-o cantitate de 80.000 de tone la nivel national. De-aici si nevoia unei campanii ca „Marea Debarasare” sau recompensa ri de tipul „buy back”, in care clientul obtine reducere la un produs daca preda magazinului un DEEE. Pentru a mai completa cumva suma deseurilor ceruta de UE, autoritatile au decis ca, de acum, sa repete „Marea Debarasare” in prima sambata a fiecarei luni.
