Poluarea luminoasa din marile orase afecteaza organismul uman, ecosistemele si observatiile astronomice. N-are gust, n-are miros si nici nu face zgomot. Cu toate astea, polueaza. Lumina artificiala a fost considerata dintotdeauna un semn al civilizatiei si bunastarii, cu-atat mai mult de romanii iesiti din Epoca de Aur a intunericului. Orbite de stralucirea metropolelor occidentale, marile orase romanesti si-au recuperat din obscuritatea noptii cartiere intregi lipsite de iluminatul public, iar supermarketurile si panourile publicitare s-au imbracat in lumina pentru a-si seduce clientii.
Fascinatia luminii artificiale are insa si un pret. "Inofensivele" becuri care ne vegheaza noptile provoaca boli nervoase, insomnii sau cancer de san. Ciclul intrerupt al succesiunii zi-noapte da peste cap comportamentul pasarilor migratoare, iar vegetatia urbana iluminata fara intrerupere se ofileste in ritm accelerat. La toate astea se adauga o incredibila risipa de energie, de la 30% pana la 50% din lumina.
"Nu stingem becurile. Le montam corect"
Astronomii se plang de zeci de ani de "efectul de cupola luminoasa", format deasupra oraselor, care orbeste telescoapele observatoarelor si estompeaza stralucirea stelelor. In Italia, Franta, Spania, Marea Britanie sau Canada, legile protejeaza activitatea observatoarelor astronomice, interzicand sursele de lumina puternica din jurul lor.
Pentru constientizarea edililor romani, membrii Astroclubului Bucuresti, din cadrul Observatorului Astronomic, vor sa lanseze, in urmatoarele saptamani, o campanie pentru a obtine reglementa ri ale iluminatului public. Ei vor prezenta edililor din Primaria Capitalei un studiu de caz pe bulevardul Lascar Catargiu, unde e situat Observatorul Astronomic (mai multe informatii gasiti pe site-ul www.poluareluminoasa. ro). "Nu stingem becurile. Dar vrem sa le montam corect. Trebuie sa fie instalate la 90 de grade fata de stalp, paralel cu solul, iar lumina sa fie directionata cat mai eficient in jos, prin abajururi care integreaza becul", explica Oana Sandu, membra a Astroclubului.
Risipa din parcare
Legislatia romaneasca privind iluminatul public nu reglementeaza montarea becurilor, avand mai mult un caracter administrativ. In opinia specialistilor, cele mai nepotrivite pentru iluminatul stradal sunt felinarele stil glob care, desi estetice, pierd 50%-70% din lumina. Noile becuri economice instalate de primarie sunt montate tot inclinat, risipind energie.
Parcarile hipermarketurilor sunt printre cele mai mari risipitoare de lumina: sirurile de felinare ard non-stop pe timpul noptii, chiar daca zona e pustie.
Asaltati din toate partile de lumina, bucurestenii sunt cei mai afectati de poluarea luminoasa. Dar problema se face simtita deja si in celelalte mari orase precum Constanta, Cluj sau Brasov.
Reducerea poluarii luminoase se poate face, in primul rand, prin simpla stingere a becurilor care ard inutil. Pentru sistemele stradale, cea mai buna solutie e corpul de iluminat "cu distributia taiata". Astfel, lampadarul nu mai arunca lumina in sus sau in jur, orientand fasciculul direct catre sol.
"Cazanele", vazute din Bucegi
In vara anului 2000, membrii Astroclubului au fotografiat, de la Cabana Babele, Bucurestiul si alte orase la sud de Bucegi, care se vad in departare ca niste uriase cazane de lumina. "Daca ai stinge luminile in Bucuresti, cerul s-ar vedea ca la tara. In Los Angeles, dupa cutremur, cand s-au stins luminile, oamenii sunau disperati la prima rie pentru ca vedeau ceva ciudat pe cer. Era Calea Lactee…", povesteste amuzat Zoltan Deak, redactorul-sef al revistei "Vega", publicatia Astroclubului.
RISCURI
Migrene, cancer si insomnii
Lumina excesiva poate duce la insomnii cronice, scaderea acuitatii vizuale, hipertensiune, migrene si chiar cancer. Cercetatorul american Richard Stevens a fost primul care a descoperit, la sfarsitul anilor ’80, legatura intre poluarea luminoasa si incidenta cancerului la san.
Alti savanti au demonstrat apoi ca expunerea la lumina artificiala in timpul noptii scade productia de melatonina, un hormon secretat noaptea, care regleaza ciclul somn – stare de veghe. Secretia scazuta de melatonina a fost legata ulterior de rata ridicata a cancerului la san in randul femeilor. Preventiv, specialistii recomanda noua ore de somn intr-o camera complet cufundata in intuneric. Lumina artificiala provoaca probleme si animalelor si pasarilor, afectandu-le bioritmul si perioadele de imperechere.
PIERDERI
Sume astronomice risipite pe cer: 1,5 miliarde de dolari pe an
Daca in Romania inca mai putem vorbi de "oaze de intuneric", cel putin in zonele rurale, poluarea luminoasa afecteaza grav aglomeratiile urbane din America de Nord, Europa si Japonia, unde guvernele au inceput sa impuna reglementari stricte si strategii de reducere a excesului de lumina. Guvernul american primeste consiliere de la Asociatia Internationala "Dark – Sky" (cer intunecat – n.r.), pentru a proteja cerul noptii de efectele luminii artificiale.
Potrivit specialistilor, numai in SUA, iluminarea excesiva e responsabila de irosirea a doua milioane de barili de petrol/zi. Studiile americane de eficienta energetica arata ca intre 30% si 60% din energia consumata la iluminarea resedintelor, cladirilor comerciale si a celor industriale e complet inutila. La nivel mondial, risipa de electricitate e estimata la un cost anual de 1,5 miliarde de dolari, suma echivaland cu eliminarea a 12 milioane de tone de dioxid de carbon in atmosfera.
SABOTAJ
Cercetatorii romani, "orbiti" de felinare
La Baia Mare, primaria a facut un "cadou" Planetariului din centrul orasului, cedand terenul institutiei unui supermarket. La un metru de cladire, pe ceea ce inainte era o oaza de verdeata si copaci, acum se ridica un nou templu inchinat consumului, scaldat in lumina. Din fericire, managerii supermarketului au fost de acord sa stinga luminile pe timpul noptii si, la cerere, de cate ori la Planetariu se organizeaza evenimente speciale. Activitatea Observatorului Astronomic din Cluj, situat in cartierul Zorilor, e puternic afectata de lumina artificiala, in special cea provenita de la sistemul de iluminare stradal. Potrivit cercetatorului Liviu Mircea, problema s-a acutizat in ultimii zece ani, de cand in cartier a inceput sa se construiasca masiv.
Pentru ca activitatea de observare a cerului sa nu fie complet compromisa, Observatorul a achizitionat instrumente de ultima genera- tie, care corecteaza efectul negativ creat de lumina din jur. "Langa Teatrul National sunt instalate niste proiectoare puternice care bat efectiv in sus. Probabil ca sunt zeci de astfel de cazuri numai in Cluj", arata cercetatorul. Si la Timi- soara, haloul luminos al orasului afecteaza calitatea observatiilor astronomice, chiar daca Observatorul este situat intr-un parc.
Pentru mai multe informatii viziteaza Evenimentul Zilei
