Nouă din zece europeni (93%) consideră schimbările climatice o problemă majoră, arată datele celui mai recent sondaj Eurobarometru. Este cel mai mare procent înregistrat de la primul sondaj, realizat în 2011.
Un număr tot mai mare de europeni (79%) consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă „foarte serioasă” mai degrabă, decât o problemă „destul de serioasă”, în creştere faţă de 68% în 2011.
Uniunea Europeană, cu o populaţie de 513 milioane de locuitori, este responsabilă pentru aproximativ 9% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global, conform Comisiei Europene.
Executivul UE a cerut statelor membre să ajungă „la orizontul anului 2050 la neutralitate de carbon”, adică să ajungă până atunci la zero emisii de gaze cu efect de seră, însă patru dintre cele 28 de state ale UE, între care Polonia, nu şi-au dat acordul.
92% dintre cei peste 27.500 de respondenţi au declarat că sprijină atingerea neutralităţii din punct de vedere al emisiilor de carbon în cadrul blocului comunitar. În fiecare stat membru al UE, mai mult de opt din zece respondenţi au fost de acord cu acest obiectiv.
Mai mult de opt din zece respondenți sunt de acord că promovarea expertizei UE în tehnologii curate către țări din afara UE poate aduce beneficii blocului comunitar în mod economic (81%), în timp ce 79% consideră că luarea de măsuri privind schimbările climatice va face companiile din UE mai inovatoare și mai competitive.
O mare majoritate sunt de acord că reducerea importurilor de combustibili fosili din afara UE poate crește securitatea energetică și poate beneficia UE în mod economic (72%).
De asemenea, 93% dintre respondenți au întreprins cel puțin o acțiune specifică pentru combaterea schimbărilor climatice, în special reducerea și reciclarea deșeurilor (75% dintre respondenți) și reducerea consumului de articole de unică folosință ori de câte ori este posibil (62%).
92% dintre respondenți consideră că este important ca guvernul lor național să stabilească ținte ambițioase pentru a crește cantitatea de energie regenerabilă utilizată și 89% consideră că guvernele ar trebui să ofere sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice până în 2030.
Totodată, 84% consideră că ar trebui să se acorde mai mult sprijin financiar public pentru tranziția către energiile curate, chiar dacă aceasta înseamnă reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili.
Ce au spus românii în cadrul sondajului
Două treimi din respondenții din România percep schimbările climatice ca fiind o problemă „foarte gravă” (66%, în contrast cu media UE de 79%). Proporția celor care consideră că aceasta e singura cea mai gravă problemă cu care se confruntă lumea se situează mult sub medie (11%, spre deosebire de media UE de 23%).
Se înregistrează o creștere semnificativă de nouă puncte procentuale (pp), începând cu 2017, privitor la numărul respondenților care susțin că au întreprins personal acțiuni pentru a combate schimbările climatice în ultimele șase luni (29%, deși acesta rămâne mult sub nivelul mediei UE de 60%).
Atunci când sunt oferite exemple specifice de acțiuni climatice, proporția crește brusc la aproape opt din zece (79%, deși aceasta este în continuare mai mică decât media UE de 93%).
Peste o treime din respondenți fac eforturi pentru a reduce consumul de produse de unică folosință, ceea ce reprezintă o creștere de șase pp începând cu 2017 (35%, spre deosebire de media UE de 62%).
Aproximativ un sfert (24%, identic cu media UE) și-au izolat casa pentru a reduce consumul de energie. Peste șapte din zece sunt de acord că reducerea importurilor de combustibili fosili poate spori securitatea energetică și poate aduce beneficii economice UE (72%, la egalitate cu media UE).
Mai bine de opt din zece împărtășesc părerea că ar trebui acordat mai mult ajutor financiar public pentru tranziția către tipurile de energie ecologice (82%, o creștere de 12 pp, dar care se situează exact sub media UE de 84%).
Proporția celor care sunt de acord că adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice poate avea rezultate pozitive pentru cetățeni este de 69%, aproape egală cu media UE de 70%.
Peste opt din zece consideră că este foarte important ca guvernele lor să stabilească obiective privind creșterea utilizării energiei regenerabile până în 2030 (84%, o creștere de două pp începând cu 2017, însă mai mică decât media UE de 92%) și să ofere sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice până în anul 2030 (85%, de asemenea, o creștere de două pp începând cu 2017, deși în continuare mai mică decât media UE de 89%).
Cel mai important e că o mare majoritate (86%) a respondenților români susțin obiectivul de a face economia UE neutră din punct de vedere al climatului până în 2050, deși această proporție se află sub media UE de 92%.
