Creșterea eficienței energetice în școlile din România ar putea aduce reduceri semnificative costurilor cu energia termică și electrică, iar bugetele autorităților locale destinate școlilor ar putea fi folosite în modernizarea unităților de învățământ sau în dotarea corespunzătoare a laboratoarelor. Costul energiei termice și electrice al unei școli cu o capacitate medie de 500 de elevi este de aproximativ 65.000 de euro pe an. Potențialul anual de economisire pentru o astfel de școală, doar prin îmbunătățirea comportamentului elevilor față de protecția resurselor, poate duce la economii de până la 5.000 de euro anual. Cu toate acestea autoritățile locale nu par interesate.
În urmă cu un an Asociația Environ, în parteneriat cu Unabhängiges Institut für Umweltfragen (Institutul Independent pentru Probleme de Mediu din Germania) și cu sprijinul Ambasadei Republicii Federale Germania la București, a lansat proiectul “Creșterea eficienței energetice în unitățile de învățământ”. Au fost selectate șase școli în care s-a aplicat un set de măsuri practice legate de utilizarea eficientă a resurselor pentru energei termică și electrică.
Dacă nu ar fi sprijinul Ministerului (Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice) ar fi imposibil să implementăm proiectul la nivel local. Autoritățile locale sunt reticente la tot ceea ce înseamnă economie de resurse, eficiență energetică, noțiuni care fac parte din strategia europeană. Problema nu este că ar fi rău-voitori, dar nu înțeleg anumite lucruri, și nici legislația excesiv de birocratizată nu-i ajută. Din cauza birocrației cetățenii României cheltuie 3 miliarde de lei pe an, iar companiile 4 miliarde de lei pe an. Anual 7 miliarde de lei se duc risipind hârtii”, a spus Andrei Orban, președintele Environ.
Majoritatea școlilor sunt excesiv încălzite, iar clasele prost aerisite
Etapa pilot a proiectului s-a desfășurat în perioada octombrie 2015 – aprilie 2016 în șase unități de învățământ din București, Brașov și Techirghiol care au beneficiat de program de implementare a unor standarde de comportament responsabil în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor prin creșterea eficienței energetice.
Ca urmare a adoptării unor măsuri de micșorare a consumului inutil de curent electric și energie pe perioada week-end-urilor și în vacanțe, precum și aplicării metodelor simple de utilizare eficientă a resurselor s-a observat o scădere cu aproximativ 10% a consumului energetic, iar metodele de utilizare eficientă a resurselor și economisire a energiei au devenit parte integrantă din programul zilnic al elevilor atât la școala cât și acasă.
Temperatura medie măsurată în sălile de curs, în majoritatea școlilor, a fost de 24 – 25 de grade Celsius, iar concentrația de dioxid de carbon depășea limita maximă admisă de 2000 ppm. Era situată undeva la 3000 – 3500 ppm. Temperatura optimă în sălile de curs este de 20 de grade Celsius. Doar prin scăderea cu un grad a temperaturii din clase se obține o economie de 6%, deci exită potențial”, a declarat, pentru Green Report, Florian Kliche, reprezentantul Institutul Independent pentru Probleme de Mediu.
Excepția a venit din partea școlii din Techirghiol. Temperatura din clase se situa în limita admisă de 20 de grade Celsius, însă în celelalte zone ale clădirii aceasta cobora mult sub 20 de grade.
Cu cât înaintăm în zona rurală, ușile și geamurile școlilor nu sunt etanșeizate. Elevii stau cu gecile pe ei. E dureros să vezi în ce condiții învață unii copii. Autoritățile trebuie să înțeleagă că școala nu este o groapă în care arunci bani”, a mai spus Andrei Orban.
Premierea școlilor
Odată cu lansarea celei de-a doua etape a programului, care a avut loc miercuri, 2 noiembrie, UfU și Environ își propun, ca pe lângă cooptarea a 4 noi unități de învățământ, să implice și autoritățile locale. Astfel, se dorește găsirea unei metode prin care școlile care își reduc consumurile de resurse energetice să beneficieze de un mecanism de premiere. Economiile realizate de acesta să se întorcă sub diferite forme: reabilitarea clădirilor, dotarea corespunzătoare a claselor și laboratoarelor etc.
Prin implementrea măsurilor care nu necesită niciun fel de investiție se pot obține reduceri cuprinse între 5% și 25% la facturile de energie electrică și termică”, a mai spus Orban.
