Mai bine de 50% din energia consumată în România anul trecut a fost din surse regenerabile. În 2024, se estimează că am putea ajunge la o capacitate de 4GW putere instalată numai din panouri fotovoltaice. Facem pași accelerați și importanți către debarasarea de energia fosilă.
Avântul pe care l-a luat dezvoltarea industriei de energie regenerabilă în ultima perioada ar putea genera o serie de avantaje: scăderea prețurilor, un plus de securitate energetică pentru România și apropierea de ținta de energie verde asumată față de partenerii europeni.
În contextul eforturilor Uniunii Europene de a reduce dependența de combustibilii fosili, creșterea utilizării energiei din surse regenerabile devine un obiectiv central al planului REPowerEU, care urmărește să elimine treptat dependența de Rusia și plasează energia solară în centrul procesului de tranziție.
Strategia europeană pentru 2025 vizează adăugarea a peste 320 GW de energie solară fotovoltaică în rețea, urmând ca această capacitate să ajungă la aproape 600 GW până în 2030.
Pentru contextualizare, producerea 1GW de energie pe ora pe este echivalentul arderii a 85.9 tone de petrol, potrivit unui calculator de convertire.
„Un gigawatt-oră (GWh) este egal cu 1 milion kWh. Deci, o centrală electrică cu o capacitate de 1 GW ar putea alimenta aproximativ 876.000 de gospodării timp de un an dacă acestea consumă în mod colectiv 10.000 kWh fiecare, presupunând că centrala funcționează continuu pe tot parcursul anului”, potrivit grupului Carbon Collective, o firma de consiliere pe invesții din S.U.A.
„Vehiculele electrice (EV) necesită energie pentru încărcarea bateriilor. Dacă o stație de încărcare rapidă funcționează la un nivel de putere de 1 GW, ar putea încărca aproximativ 1.000 de vehicule electrice simultan la o rată de 1.000 kWh pe oră”, mai arată sursa citată.
Aceste noi capacități de producție vor înlocui un consum anual echivalent cu 9 miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2027, subliniind necesitatea unei accelerări semnificative a utilizării energiei electrice.
expansiune rapidă a sectorului solar, sprijinită de finanțarea europeană și reformele legislative recente.
Capacitatea totală a energiei solare distribuite a depășit 2,85 GW, generând peste 2,5 TWh, ceea ce reprezintă aproape 5% din producția totală de energie a țării.
Energia solară produsă pentru utilizatorii casnici care au ales soluțiile fotovoltaice a atins anul acesta 1,8GW, iar cea pentru proiectele energetice de mari dimensiuni – aproximativ 1,05 GW.
Această creștere este susținută și de interesul crescut al populației. Analize recente indică faptul că peste jumătate din proprietarii de case din România au fost interesați să achiziționeze sisteme fotovoltaice în 2023.
Intervalul standard de funcționare optimă a panourilor fotovoltaice este de 12-15 ani. Există, însă, producători care oferă o garantie de 25-30 de ani.
După această perioadă, eficiența lor scade semnificativ, ceea ce se transpune într-o scădere a cantității de curent electric produsă.
În aprilie România avea aproximativ 130.000 de prosumatori.
În 2022, cererea pentru panouri fotovoltaice crescude de zece ori față de anul anterior, acest trend fiind alimentat de inițiativele europene pentru energie verde și de stimulentele financiare disponibile.
Totodată, marile companii care produc energie vor finaliza în acest an proiecte de energie demarate în 2022 sau chiar mai recent.
Finanțarea Tranziției la Energia Verde
Țara noastră beneficiază de mai multe programe de finanțare pentru facilitarea
tranziției la energia solară:
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare, PNRR alocă resurse semnificative pentru dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă.
- Fondul de Modernizare: gestionat de Ministerul Energiei, acest fond sprijină proiectele de infrastructură energetică, inclusiv dezvoltarea și stocarea energiei verzi.
- Programul REPowerEU: acest program, administrat de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, are ca obiectiv accelerarea tranziției energetice în România.
- Programul „Casa Verde”: Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) gestionează acest program popular, care oferă subvenții pentru instalarea sistemelor fotovoltaice în gospodării.
companii producătoare de energie, fondurile de investiţii şi dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice.
întâmpină și provocări, în special în ceea ce privește cadrul legislativ.
George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a subliniat necesitatea reglementării instalațiilor de panouri fotovoltaice pentru prosumatori.
Propunerea sa include stabilirea unor praguri bazate pe consumul individual și cerințele locale, având în vedere tendința prosumatorilor de a instala panouri care produc mai multă energie decât consumă, ceea ce poate crea dezechilibre în rețeaua electrică.
Teoretic, prosumatorii își pot optimizeaza costurile energetice și creea oportunități de profit prin sistemele fotovoltaice.
Legislația permite returnarea surplusului de energie în rețea, generând compensații pentru fiecare kilowatt/oră produs.
Acest mecanism face ca panourile solare să fie o investiție profitabilă.
Prosumatorul este plătit pentru energia pe care o livrează în rețea la prețul mediu al pieței pentru ziua următoare (PZU).
Prețul mediu al pieței de energie electrică este de 57 de bani/kWh, adică 570 lei/Mwh, conform operatorului pieței de energie electrică și gaze naturale OPCOM.
Sumele pot varia în funcție de mai mulți factori, printre care tipul de echipament și puterea generată.
Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei (ANRE) permite vânzarea surplusului de energie de către prosumatori, dar doar dacă rețeaua națională permite acest lucru. Stabilirea unor criterii pentru instalațiile fotovoltaice reprezintă un pas fundamental în menținerea stabilității rețelei și în asigurarea îndeplinirii obiectivelor și eficienței energetice, precum și fiabilitatea rețelei naționale de energie electrică.
Momentan, există și o problemă de infrastructură: Transelectrica, compania care deține monopolul pe transportul de energie, nu mai are capacitatea să extragă energia produsă în mai multe zone din țară, cu precădere pentru sectorul eolian și fotovoltaic.
Producătorii de energie regenerabilă s-ar putea conecta la sistemul energetic național abia peste 3 ani.
Specialiștii din domeniul energiei și companiile care au început să activeze intens pe piață estimează că România ar putea adăuga 2.000 MW de capacitate instalată din panouri fotovoltaice, echivalentul a aproape trei reactoare nucleare de la Cernavodă, la finalul acestui an.
Lista parțială a proiectelor și inițiativelor companiilor mari din domeniul energiei solare
1. ECITIM:
Finalizate în 2023
– 14 parcuri fotovoltaice cu o putere instalată combinată de peste 6 MW (22.400 de panouri montate)
– Investiții totale: peste 6 milioane de euro
Planuri pentru 2024 – construirea a încă 8 parcuri fotovoltaice
2. ENGIE Romania:
Proiecte în 2023:
Parcul fotovoltaic din comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova
- Capacitate: 37.2 MWp
- Suprafață: 57 hectare
- Estimare energie produsă: 57 GWh/an (pentru 31.000 de familii)
- Reducerea anuală de CO2: 5.056 tone, evitându-se 177.000 de tone CO2 pe durata de viață a parcului
- Data operaționalizării: 2024
Parcul fotovoltaic din Gemenele, Brăila
- Capacitate: 9.3 MWp.
- Se va combina cu un parc eolian existent pentru a forma o centrală hibridă din surse regenerabile.
Alte proiecte:
– 4 parcuri fotovoltaice în județele Arad, Buzău, Harghita și Teleorman (capacitate totală de 24 MW).
3. CE Oltenia:
Proiecte demarate în 2023, în colaborare cu OMV Petrom și Tinmar Energy:
- dezvoltarea unor parcuri fotovoltaice proprii, planificate să fie operaționale în 2024.
Articol in curs de updatare
#independentaenergetică #solarpower #investitii #infrastructura #greenenergy
