Cu câteva zile înainte de Săptămâna Europeană a Mobilității (care are loc între 16 și 22 septembrie), Greenpeace a lansat un raport în care arată că emisiile provenite din transport au fost cu 28% mai mari în 2017 decât în 1990. În plus, ONG-ul a dat recomandări pentru decarbonizarea transportului până în 2040.
O nouă cercetare, comandată de Greenpeace Belgia și realizată de Climact and New Climate Institute, oferă o foaie de parcurs pentru decarbonizarea sectorului european de transport până în 2040, o tranziție care este în concordanță cu amploarea și viteza prescrise de comunitatea științifică și care ar aduce o contribuție echitabilă la limitarea încălzirii globale cu 1,5 ° C.
Raportul descrie modul în care UE ar putea alimenta transportul prin intermediul energiei regenerabile (cu evitarea biocombustibililor discutabili) și cum să-și reducă semnificativ ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin transformarea modului în care se deplasează oamenii și mărfurile.
Organizația a solicitat această cercetare în contextul în care este de așteptat ca guvernele UE, în perioada 15 octombrie 2020 – 30 aprilie 2021, să prezinte Comisiei Europene planurile lor naționale de recuperare și reziliență în contextul Covid-19. Astfel, ONG-ul speră ca propunerile lor să le fie de ajutor guvernelor.
Banca Europeană de Investiții, care a alocat aproape 15 miliarde EUR pentru extinderea drumurilor și aeroporturilor între 2016 și 2019, va adopta o nouă strategie climatică până la sfârșitul anului 2020. În paralel, Comisia Europeană elaborează un plan cuprinzător pentru o mobilitate inteligentă și durabilă, document planificat să fie adoptat până la sfârșitul anului 2020, chiar înainte de Anul European al Căii Ferate.
Ca parte a Pactului ecologic european (European Green Deal), Comisia Europeană a promis să adopte o strategie pentru o mobilitate inteligentă și durabilă, care „va aborda provocarea neutralității climatice, precum și toate sursele de emisii din transport”.
„În timp ce solicită o redresare ecologică, a consimțit însă la injectarea a zeci de miliarde de euro în companiile aeriene și producătorii de automobile, fără condiții climatice semnificative și obligatorii. Acum, România își pune în pericol cetățenii: nu construiește infrastructură pentru transportul alternativ, nu investește in transport public nepoluant, ba chiar încurajează cumpărarea de mașini diesel foarte vechi și poluante. De aceea, românii respiră aer de mină și avem foarte multe decese asociate poluării”, transmite Greenpeace România.
În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din alte surse au încetinit sau au scăzut, emisiile din transporturi au continuat să crească într-un ritm accelerat în UE. Emisiile provenite din transport au fost cu 28% mai mari în 2017 decât în 1990. Doar sectorul transporturilor a fost responsabil pentru 27% din emisiile UE în același an.
Foaia de parcurs se bazează atât pe pârghiile tehnologice, cât și pe cele sistemice, pentru a oferi recomandări de politici pentru factorii de decizie din instituțiile europene și guvernele naționale. Pârghiile tehnologice includ trecerea la tehnologii alternative și creșterea eficienței, în timp ce soluțiile sistemice includ reducerea nevoii de transport, trecerea la alternative ecologice și interzicerea completă a motoarelor cu ardere internă până în 2040.
Raportul arată că 53% din reducerile de emisii pot fi realizate prin eficiența tehnologiei și prin folosirea de combustibili mai curați, în timp restul de 47% pot fi obținute reducând cererea de transport și trecând la opțiuni de transport mai curate.
Măsurile necesare pentru decarbonizarea transportului până în 2040, recomandate de Greenpeace:
- Eliminarea treptată a vânzărilor de autovehicule noi diesel și benzină, inclusiv hibrid, până în 2028 și eliminarea completă a autovehiculelor cu motor cu ardere internă până în 2040.
- Reducerea parcului de vehicule ușoare cu 27% până în 2030 și cu 47% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 2015.
- Reducerea utilizării vehiculelor private de la 62% la 42% în zonele urbane mari (în centrele urbane reducându-se și mai semnificativ) și de la 79% la 68% în zonele non-urbane.
- Reducerea cererii de mobilitate cu 12% până în 2040, comparativ cu nivelurile pre-COVID (cu excepția aviației).
- Reducerea numărului de camioane pe drumurile europene de la 6 la 3,6 milioane, în paralel cu dublarea utilizării căilor navigabile interioare și a transportului feroviar de la 29% la 58%.
- Limitarea utilizării așa-numiților combustibili sintetici (E-fuels), produși cu energie regenerabilă, la modurile de transport care nu au o alternativă – cum ar fi aviația.
- Presupunând o producție suficientă de combustibil sintetic pentru aeronave pe bază de energie regenerabilă la scară comercială, scăderea numărului total de kilometri parcurși de pasageri cu 33%. Cu toate acestea, astfel de combustibili sintetici (E-fuels) sunt departe de a fi disponibili la scară largă, ceea ce înseamnă că numărul călătoriilor aeriene ale pasagerilor ar trebui foarte probabil să scadă mult mai mult.
- Reducerea consumului de energie în transportul de suprafață, marfă și aviație cu 63%, față de 2015.
Recomandări politice imediate pentru reducerea poluării și combaterea fenomenelor meteo extreme asociate schimbărilor climatice
Viitoarele planuri de redresare ale guvernelor și strategia Comisiei Europene pentru mobilitate inteligentă și durabilă ar trebui să includă o serie de reglementări și decizii verzi de finanțare, pentru a începe transformarea sectorului transporturilor în Europa. Succint, ONG-ul notează că este nevoie de:
- Tranziție verde și echitabilă pentru transport, fără bani pentru poluatori
- Trenuri mai multe și mai bune
- Mai puține avioane
- Sfârșitul erei vehiculelor cu combustibili fosili
- Mai puține mașini, mai mult mers pe jos, cu bicicleta și cu transportul public
- Fără aeroporturi noi
„Investirea banilor publici pentru a menține în viață sistemul de transport de ieri este o parodie, mai ales în contextul eforturilor de recuperare Covid. Aviația, transportul maritim și transportul rutier sunt printre cele mai poluante industrii din Europa. Este timpul să transformăm modul în care ne deplasăm, să trecem la alternative de transport mai curate, să reducem semnificativ emisiile pentru protejarea sănătății noastre și pentru a limita efectele schimbărilor climatice, să creăm locuri de muncă bune și să facem mobilitatea echitabilă, rezistentă și durabilă pentru toți.”, a declarat campaignerul Greenpeace România pentru aer curat și mobilitate, Alin Tănase.
Citește și:
Viena, declarat cel mai verde oraș din lume datorită parcurilor sale și a transportului public
