Evenimentul El Niño din 2015-2016 a adus condiții meteorologice care au declanșat epidemii regionale în întreaga lume, conform unui nou studiu NASA.
Studiul este primul de acest fel care să evalueze într-un mod comprehensiv impactul evenimentului asupra sănătății publice la nivel global.
El Niño este un fenomen complex care se petrece în zona tropicală, sudică, a Oceanului Pacific, din cauza încălzirii la suprafață a apelor oceanului și a deplasării acestora dinspre partea vestică spre partea estică (spre vestul Americii de Sud). Fenomenul generează secete, furtuni și inundații pe coaste.
În timpul evenimentului din 2015-2016, schimbările regimului de precipitații, a temperaturilor de suprafață și a vegetației au creat și au facilitat condiții pentru transmiterea bolilor, rezultând într-o creștere a cazurilor raportate de ciumă și hantavirus în Colorado și New Mexico, holeră în Tanzania, și febră dengue în Brazilia și sud-estul Asiei.
„Puterea acestui El Niño a fost în top trei din ultimii 50 de ani, deci impactul asupra vremii, așadar asupra bolilor din aceste regiuni, a fost mai pronunțat decât de obicei.”, a declarat Assaf Anyamba, cercetător la centrul Goddard din Greenbelt, Maryland.
Schimbările climatice intensifică fenomene meteo asociate cu El Niño
Conform datelor privind epidemiile care au avut loc între 2002 și 2016, cazurile raportate de ciumă au atins un nou record în 2015, în timp ce cazurile de hantavirus au atins cel mai înalt punct în 2016. Această creștere a avut loc din cauza precipitațiilor abundente și a temperaturilor mai înalte din sud-vestul Americii, care au dus la creșterea vegetației, oferind mai multă hrană pentru rozătoarele care poartă hantavirusul, acestea atrăgând la rândul lor muște purtătoare de ciumă.
În Tanzania, numărul cazurilor raportate de holeră în 2015 și 2016 a fost al doilea, respectiv al treilea cel mai mare, pe o perioadă de 18 ani între 2000 și 2017. Holera este o infecție bacteriană potențial letală care se răspândește prin contaminarea cu fecale a hranei și a apei. Creșterea semnificativă a precipitațiilor din Africa de Est în timpul evenimentului El Niño a dus la contaminarea surselor locale de apă cu ape menajere. Problema a continuat în 2017 și 2018.
În Brazilia, numărul cazurilor raportate de febră dengue în 2015 a fost cel mai mare din perioada 2000-2017. În Indonezia și Thailanda, numărul cazurilor raportate a fost mai mare decât în ani fără El Niño. În ambele regiuni, evenimentul a sporit temperatura la suprafață și a creat habitate mai uscate, iar țânțarii au fost atrași de zonele urbane populate care aveau apele deschise necesare pentru depunerea ouălor. Pe măsură ce aerul s-a încălzit, țânțarii au devenit mai flămânzi și au ajuns la maturitatea sexuală mai devreme, rezultând într-o creștere a ciupiturilor de țânțari.
Anyamba a explicat că legătura puternică dintre evenimentele El Niño și epidemii subliniază importanța prognozelor sezoniere existente. Țările afectate de epidemii, alături de Organizația Mondială a Sănătății și Organizația pentru Alimentație și Agricultură, pot utiliza aceste avertizări timpurii pentru a lua măsuri preventive de minimizare a răspândirii bolii.
„Aceasta este o unealtă remarcabilă care ajută oamenii să se pregătească pentru epidemii și să ia măsuri de prevenire. Vaccinările pentru oameni și animale, programe de control al dăunătorilor, eliminarea surplusului de ape stătute – acestea sunt unele dintre măsurile pe care țările le pot lua pentru a minimiza impactul. Dar pentru multe țări, în special sectoarele agricole din Africa și Asia, aceste prognoze meteorologice sunt o unealtă nouă, așa că ar putea fi nevoie de timp și de resurse dedicate pentru ca aceste tipuri de practici să devină mai utilizate.”, a declarat William Karesh, co-autor al studiului și vice-președinte al organizației EcoHealth Alliance.
