E greu să percepem ca fiind periculos ceva ce nu simțim, iar singurele date care ne sperie sunt daunele pe care le creează poluarea aerului asupra oamenilor: 4,2 milioane de morți premature la nivel mondial, din care 26.490 de români pe an. Acum, în timpul pandemiei, avem mai multe șanse să decedăm din cauza Covid-19. Iar dacă trăim într-un mediu poluat, nu suntem predispuși doar la boli fizice, ci și psihice. Facem depresii, devenim anxioși, ba chiar suntem mai înclinați să recurgem la suicid.
Foto: Curtea de Conturi Europeană
Când ne-am mutat înapoi în România, în noiembrie 2019, după un an de locuit în Filipine, am început să observ semnale de alarmă trase online că aerul din București e poluat. Abia se lansase platforma aerlive.ro și oamenii vedeau exact, cu cifre, ce aer respirau. Am decis atunci să scriu o serie de articole prin care să arăt realitatea, cât de poluat este aerul din Capitală și cine îl poluează, dar m-am și întrebat cum de oamenii nu se îngrijorează și nu se agită mai tare? Cum de nu poartă aproape nimeni măști anti-poluare, cum de nu ieșim în stradă în număr copleșitor să cerem dreptul la un aer curat?
„Dacă nu vezi efecte concrete și imediate îți este mai greu să îți schimbi comportamente – știi gândirea «de mâine mă duc la sală sau de luni mă las de fumat»? Și vine luni și nimic nu se schimbă, dar dacă îți spune medicul că viața îți este în pericol și trebuie urgent să schimbi dieta, șansele să faci ceva diferit cresc dramatic”, mi-a explicat Corina Dobre, psihoterapeut cognitiv comportamental.
„Criza asta de mediu este atât de mare încât pare că doar acțiunile unei singure persoane, sau chiar ale unui grup, sunt insuficiente să ducă la schimbare. «Sunt prea mic să pot schimba ceva.» «Și dacă ceilalți nu fac nimic sau nu fac destul, cum aș putea eu să schimb?» Și atunci oamenii aleg să se îngrijoreze pentru altceva. Și la noi, în plus, este lipsa de încredere în stat, față de reguli și de rezultatele lor – «dacă eu selectez gunoiul, și îl duc separat la tomberon, nu sunt convins că are vreun efect, știu eu sigur că va fi reciclat?» Îndoiala scade apetența pentru efortul de a schimba comportamente”, a mai spus psihoterapeutul.
Sociologul Barbu Mateescu a explicat că lipsa de revoltă față de poluarea aerului s-ar putea să aibă legătură cu faptul că oamenii nu percep ca periculos ceva ce nu pot simți.
„Poluarea acționează insidios. O oră pierdută în trafic e foarte concretă. O mărire a probabilității de a face cancer pulmonar, de exemplu, este mai dificil de perceput – organismul nu o simte, iar pentru intelect o informație statistică e mai puțin concretă. E posibil să mă înșel, dar cred că, cu excepția activiștilor pasionați de subiect, proteste masive anti-poluare există doar unde și când conexiunile sunt clare, numeroase și dramatice, ex. cazul Erin Brockovich”, a spus acesta.
Cum ne afectează poluarea din București?
Într-un episod anterior din serialul „Cât ne pasă de ce aer respirăm?” arătam cu ce este poluat Bucureștiul, date pe care Primăria Capitalei le avea din 2014. Încă de atunci, aerul era poluat cu microparticule, oxizi de azot și benzen.
Microparticulele (PM 2.5, PM10) – sau particule în suspensie – sunt produse de traficul rutier și includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Oxizii de azot (NO, NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea – fără culoare sau miros. Cel mai adesea, ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Benzenul (C6H6) – în aerul ambiental provine 90% din traficul rutier- este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
„Nu doar fumul înecăcios sau senzația de sufocare sunt semnele clare că ne aflăm într-o zonă poluată. Dacă experimentați următoarele simptome, aveți toate șansele să fiți afectați de poluare: dureri de cap, anxietate, iritații ale gâtului nasului și urechilor, afecțiuni cardio-vasculare, iritarea căilor respiratorii, inflamații, infecții, astm, reducerea funcției plămânilor, afecțiuni obstructive cronice. Următoarele boli pot reprezenta efectele poluării asupra organismului: infertilitate, naștere prematură, posibil autism, defecte din naștere și, nu în ultimul rând, reducerea capacității ficatului, splinei și rinichilor. Primele semne sunt pielea uscată, senzația de tuse permanentă și starea generală proastă”, a spus pentru Green Report Anca Dimulescu, de la Asociația Cultopedia.
Asociația desfășoară campania „Oare e de la poluare?”, împotriva calității proaste a aerului, și în cadrul căreia transmite către publicul larg mesaje și informații avizate de către Societatea Română de Pneumologie și de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
The silent killer
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 4,2 milioane de morți premature sunt provocate, la nivel mondial, de poluarea aerului – în principal prin boli de inimă, atac de cord, boala pulmonară obstructivă cronică, cancer de plămâni și infecții respiratorii acute la copii. Astfel, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică.
„The silent killer” (ucigașul tăcut) – cum mai este cunoscută poluarea – pătrunde prin nări, își face drum cu ușurință până la organele interne și omoară 26.490 români pe an, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu.
Mai mult, raportul Institutului Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 și obținut de Hotnews.ro, arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010 (20 ug/m3 – concentrația microparticulelor), bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani. Documentul arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC).
„Categoriile de populație cele mai afectate de poluarea atmosferică sunt copiii nenăscuți și de vârste mici, persoanele în vârstă și persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare”, explică OMS.
„Nu toate efectele poluării aerului asupra sănătății pot fi cuantificate în mod clar, însă cele mai afectate sisteme sunt cel respirator și cardiovascular. Reacția fiecărui individ la poluanții atmosferici depinde de tipul de poluant la care este expusă persoana, gradul de expunere, starea de sănătate a individului și bagajul genetic”, se arată în studiul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, din 2010.
Un studiu recent, realizat de Alianța Europeană pentru Sănătate Publică, a arătat că numărul deceselor provocate de Covid-19, în special la oraș, ar putea crește în cazul persoanelor expuse timp îndelungat la aerul poluat. La mai puțin de o lună, Cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health au anunțat concluzia unei analize care a cuprins 98% din populația din SUA: o creștere de doar 1 microgram de PM 2.5 (particule fine) pe metru cub de aer a fost asociată cu o creștere de 15% a ratei de deces din cauza Covid-19.
„Particulele atmosferice, pe lângă faptul că transportă şi răspândesc multe chimicale şi contaminanţi biologici, inclusiv virusuri, reprezintă şi un suport care permite unui virus să rămână în aer în condiţii vitale pentru o perioadă, de ordinul orelor sau zilelor”, arată un studiu realizat de Societatea Italiană pentru Medicina Mediului (SIMA), în colaborare cu Universităţile din Bari şi Bolognia, citat de Asociația Cultopedia.
Efectele poluării asupra psihicului
Compușii chimici din aer nu-și lasă amprenta doar asupra fizicului, ci și asupra sănătății mintale.
Cercetătorii de la University College London au analizat date din 16 țări și au descoperit că expunerea la poluarea aerului era asociată cu un risc mai mare de depresie. Datele analizate în noua cercetare au legat depresia cu particulele mai mici de 2,5. Persoanele expuse la o creștere de 10 micrograme pe metru cub la nivelul PM2.5 timp de un an sau mai mult aveau un risc mai mare de 10% de depresie.
Studiul, publicat în „Health Perspectives”, arată, de asemenea, dovezi ale unei legături între cantitatea de particule din aerul poluat și numărul de sinucideri. Riscul de suicid a fost mai mare în zilele în care nivelurile de acest tip de poluare au fost ridicate pe o perioadă de trei zile.
Separat, cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), SUA, au analizat postările a 210 milioane de chinezi din 144 de orașe diferite de pe rețeaua Sina Weibo, asemănătoare Twitter.
Tuturor postărilor din perioada martie – noiembrie 2014 le-a fost aplicat un algoritm care măsoară sentimentele. Apoi au comparat aceste date cu concentrațiile de PM2.5 și cu starea vremii. Pentru a obține rezultate cât mai concludente, oamenii de știință au eliminat tweet-urile care făceau referire directă la poluare.
Rezultatele au arătat că fiecare creștere a nivelului de poluare peste limita considerată sigură ducea la scăderea indicelui de fericire cu 0.04 puncte. În plus, femeile sunt mai sensibile la aerul poluat, spre deosebire de bărbați, precum și de cei care au un venit mare.
În zilele mai poluate, oamenii au tendința să reacționeze impulsiv și să aibă comportamente pe care mai târziu să le regrete, posibil ca rezultat al depresiei de scurtă durată și a anxietății.
Într-un alt studiu, cercetătorii au analizat experiențele a peste 2.000 de tineri în vârstă de 17 ani din Anglia și Wales și au descoperit că cei care trăiau în locuri cu niveluri înalte de oxizi de azot (care provin în special de la mașinile diesel) erau cu 70% mai predispuși să aibă simptome cum ar fi paranoia intensă și auzitul vocilor. Iar adolescenții expuși la niveluri mai înalte de PM2.5 și PM10 au fost cu 45% mai predispuși la episoade psihotice.
Poate în mod surprinzător, poluarea aerului duce chiar și la scăderea performanței la școală și la creșterea infracțiunilor. În 2011, Sefi Roth, cercetător la London School of Economics, a vrut să vadă dacă poluarea aerului are și alte impacturi asupra sănătății decât cele cunoscute, de la bolile de plămâni, până la decese. Internetinių svetainių ir elektroninių parduotuvių kūrimas konkurencinga kaina, reklama internete bei SEO paslaugos Vilniuje ir visoje Lietuvoje
Roth și echipa sa au analizat câțiva studenți care aveau același nivel de educație și care au dat examene în aceleași locuri, dar în zile când nivelurile de poluare erau diferite. Rezultatele au arătat că în zilele în care calitatea aerului era foarte slabă, studenții au obținut note proaste. În zilele în care aerul era curat, rezultatele la teste erau mult mai bune.
Cel mai recent studiu al lui Sefi Roth, publicat în 2018, a presupus analizarea infracțiunilor desfășurate în doi ani la peste 600 de secții electorale din Londra. Astfel a descoperit că cele mai multe infracțiuni au avut loc în zilele cele mai poluate, atât în zonele mai sărace, cât și în cele bogate, în funcție de unde era purtat norul de poluare de către curenții de aer.
Citește și celelalte episoade din serialul „Cât ne pasă de ce aer respirăm?”:
Cât de poluat este Bucureștiul?
Cu ce este poluat Bucureștiul?
Cine sunt poluatorii?
