Efectele poluării asupra sănătății populației: seminar internațional la Parlamentul României 

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului este responsabilă pentru 29% din decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% din decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. O serie de studii au arătat o legătură cauzală clară între poluarea aerului și afecțiuni grave precum demență și boli cardiovasculare. Efectele poluării asupra sănătății sunt vizibile, arată senatorul Dragoș Popescu, într-un articol de opinie pentru Green Report. 

• În cazul României, poluarea aerului este responsabilă pentru peste 29.000 de morți premature în fiecare an, arată cel mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului din 2020. Iar situația este cea mai îngrijorătoare în capitală: un bucureștean pierde în medie aproape 2 ani din viață din cauză că limitele de poluare stabilite de Organizația Mondială a Sănătății nu sunt respectate.
•  Tot România înregistrează cel mai mare cost mediu social asociat poluării din Europa, cu 30% peste media europeană. Bucureștiul este orașul european cel mai afectat de costurile sociale cauzate de poluarea aerului, după Londra, respectiv 3.004 euro/an/capita, arată studiul „Impactul poluării aerului asupra costurilor pentru sănătate”, publicat de Alianța Europeană de Sănătate Publică (EPHA), care cuantifică valoarea monetară a deceselor premature, a îngrijirilor medicale şi a zilelor de muncă pierdute.
• Organizația Mondială a sănătății a publicat în 2022 noile ghiduri ale valorilor maxime ale poluanților din aer, care sunt mult scăzute față de ce se considera anterior sigur pentru protejarea sănătății umane. În același timp, Comisia Europeană revizuiește Directiva privind calitatea aerului.

Pornind de la aceste date absolut îngrijorătoare, pe 15 iunie, la Palatul Parlamentului a avut loc un seminar privind efectele poluării asupra sănătății, la care au fost invitați medici specialiști, experți de mediu și politici publice, reprezentanți ai Organizației Mondiale a sănătății și Comisia Europeană. Scopul? Explorarea unor modalități de colaborare între autoritățile de mediu și cele de sănătate pentru găsirea unor soluții integrate în vederea combaterii efectelor poluării asupra sănătății populației.

Oamenii trebuie să știe ce respiră și cum se pot proteja

6 medici specialiști, coordonați de doctorul Radu Țincu au prezentat modul cum poluarea afectează copiii și persoanele vulnerabile, implicațiile poluării în apariția cancerului, efectele asupra bolilor pulmonare, ale pielii, precum și corelațiile între patologia cardiovasculară și diferiți poluanți.

Doctorul Radu Țincu a vorbit despre implicațiile poluării asupra apariției cancerului și a subliniat că: “Sigur că sursele poluării le știm, dioxizii de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, care întârzie dezvoltarea creierului, compușii organici volatili, care favorizează carcinogeneza, iar particulele PM stimulează inflamația căilor pulmonare, care în timp poate duce la apariția cancerului. De asemenea, aveam ozonul, care crește riscul de dezvoltare a cancerului…Este absolut necesară o rețea funcțională de monitorizare a calității aerului, astfel încât să știm când să deschidem ferestrele și când nu, rețea accesibilă cetățenilor, ca ei să aibă un control direct asupra calității aerului și asupra riscurilor la care se expun.”

Pornind de la date vaste, obținute prin rețea funcțională și performantă de monitorizare, dar și prin campanii de monitorizare cu senzori, putem obține soluții specifice pentru anumite orașe sau zone, iar acele politici locale trebuie implementate având în vedere în primul rând bunăstarea cetățeanului.

Alexandru Rafila, ministrul sănătății a arătat în deschiderea seminarului că:

“Toate politicile care sunt adoptate sectorial trebuie să țină cont de impactul asupra sănătății și cred că generarea de poluanți, care afectează mediul, apa, aerul trebuie să reprezinte una dintre preocupări. Toate elementele de poluare, care duc la boli pulmonare, duc la 7 milioane de decese anual și încă 1 milion de decese cauzate de poluarea solului și aproape 10% din decesele la nivel global sunt datorate unor cauze care pot fi influențate prin decizii politice și administrative.”

Modelul spaniol

În deschiderea celui de-al doilea panel de discuții din cadrul seminarului am povestit ce am aflat la Forumul pentru Aer curat, ce a avut loc la Madrid în 2021. În Spania Ministerul Mediului, împreună cu Ministerul Sănătății propun o nouă abordare, în premieră mondială, anume realizarea unei strategii naționale de combatere a efectelor poluării asupra sănătății, care va propune politici publice ce au la bază date de mediu și date de sănătate, analizate împreună pentru identificarea celor mai eficiente soluții. De altfel, în acest scop a fost inițiat seminarul, pentru a influența și inspira decidenții și pentru a crea o masă critică de experți care să lucreze pentru politici publice coerente și eficiente, pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor români.

Maria Neira, directoarea Departamentului de Sănătate Publică, Mediu și Determinanți Sociali ai Sănătății de la Organizația Mondială a Sănătății a vorbit despre faptul că poluarea aerului este una dintre principalele provocări pentru sănătatea publică și despre importanța monitorizării permanente și identificarea soluțiilor punctuale și imediate. Acest aspect ar trebui să fie o prioritate pentru COP27.

François Wakenhut, Șefului Departamentului pentru Aer Curat din cadrul Direcției de Mediu din cadrul Comisiei Europene a susținut că estul este mai afectat de poluare decât restul Europei, iar România nu își îndeplinește țintele europene, în continuare, având o serie de proceduri de infringement deschise cu Comisia Europeană.

Anca Dragu, președinta comisiei pentru Drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi din Senatul României a făcut o trecere în revistă a articolelor constituționale cadru privind dreptul la un mediu sănătos și dreptul la ocrotirea sănătății, iar Ioan Chirilă, expert la Institutul Național de Sănătate Publică a prezentat studiile naționale cu privire la efectele poluării asupra sănătății.

Oana Cambera, deputat USR și co-inițiatoarea modificărilor legislative propuse pentru Legea 104/2011 privind calitatea aerului a făcut o trecere în revistă a modificărilor pe care le propunem pentru eficientizarea sistemului de monitorizare a calității aerului, atribuții sporite pentru garda de mediu și primării, reglementarea rețelelor de senzori independenți și transparentizarea datelor provenite de la operatorii economici.

Câteva dintre concluziile seminarului: 

• Dacă ar fi aplicate noile recomandări OMS în ceea ce privește nivelul poluanților atmosferici, 90% dintre orașele din România ar înregistra depășiri periculoase pentru sănătatea umană – potrivit Institutului Național de Statistică.
• Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului este insuficientă, nu are acoperire la nivel național și nu oferă informații concrete locuitorilor, în timp real. Este necesară realizarea unei platforme unice, care să includă și senzorii independenți, iar informația să fie ușor de înțeles și utilizat.
• Nu avem programe de măsurare a calității aerului din interior și nici campanii de informare corectă pentru cetățeni cu privire la riscurile la care se expun când respiră aer poluat.
• Toți medicii au susținut că populația vulnerabilă, în special persoane cu venituri mici, care locuiesc la periferia marilor orașe, sunt mai expuse poluării atmosferice și au o sănătate mai precară din acest motiv.
• Avem nevoie de politici publice integrate, care să reducă poluarea aerului și să combată efectele asupra sănătății umane, în special pentru grupurile vulnerabile.

Proiect de modificare a legii 104/2011:

Stadiul actual al proiectului de modificare a legii 104/2011 este că în data de 04.04.2022 a fost adoptat de Plenul Senatului. Totodată, important de menționat este și faptul că are avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Consiliul Concurenței.

În acest moment, proiectul se află în dezbateri la Comisiile Camerei Deputaților, fiind distribuit pentru raport la Comisia de Mediu.

Proiectul de lege poate fi consultat aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19937 

Dragoș Popescu este senator ales pe listele USR PLUS și membru al Comisiei pentru mediu din Senat. Recent, s-a alăturat formațiunii REPER. Popescu este de profesie geolog, absolvent al Facultății de Geologie și Geofizică din cadrul Universității București. A semnat 79 de inițiative legislative, din care 15 au fost promulgate legi.

Green Report a invitat reprezentanții formațiunilor politice parlamentare să își publice ideile, cunoștințele și părerile despre protecția mediului, pe platforma noastră. Ceea ce ne propunem este o dezbatere reală, care să conducă la politici de mediu mai bune pentru România. Ideile prezentate reprezintă punctele de vedere ale autorilor și nu neapărat ale Green Report.

Citește și: Cum a declarat Ministerul Mediului război tăierilor ilegale de lemne  

De ce nu are România o lege care să protejeze arborii remarcabili seculari și ce se poate face

De ce forma actuală a programului Rabla Plus nu ajută la reducerea poluării