Elevii români își doresc să învețe mai mult despre protecția mediului și schimbările climatice – o arată studiile citate de un document publicat de Ministerul Educației. O spun și specialiștii care predau noțiuni despre natură și mediu, în cadrul Săptămânii Verzi. Dar cu ce speranțe de implementare?
Ministerele Educației și Mediului recunosc importanța studiului naturii. O arată prin studii și comunicate publicate la intervale regulate. Instituțiile europene promovează și ele astfel de inițiative.
Cu toate acestea, implementarea educației ecologice în școlile din România întâmpină dificultăți, lăsând tinerii dornici de activități practice în natură cu o teorie insuficientă și o ofertă educațională limitată.
Comisia Europeană (CE) a lansat, înaintea începerii noului an școlar, o broșură despre protecția mediului, dedicată profesorilor care predau elevilor cu vârste între 13 și 16 ani.
„Setul de instrumente poate fi utilizat atât în școli, cât și în cadre informale, de exemplu, în muzeele de istorie naturală sau în centrele de educație cu privire la mediul înconjurător”, se arată în prezentarea manualului „Setul de instrumente pentru protejarea naturii europene”.
Scopul broșurii este de a promova, în rândul elevilor, cunoștințele privind fauna și flora sălbatică europeană, dar și pentru a le arăta tinerilor cât de importantă este conservarea naturii și a-i informa despre rețeaua Natura 2000.
Asta în condițiile în care Eurobarometrul (2018) arată că 73% dintre români nu au auzit niciodată despre rețeaua Natura 2000 și 47% dintre români nu au auzit niciodată termenul biodiversitate, iar alți 26% au spus că au auzit cuvântul, dar nu știu ce înseamnă.
„Deși mulți europeni recunosc importanța conservării naturii în viața lor de zi cu zi, găsirea și înțelegerea informațiilor despre speciile, habitatele, zonele protejate și activitățile de conservare din Europa poate fi o provocare”, scrie Youth Network, portalul european pentru politici pentru tineri.
Ghidul publicat de CE include resurse pentru elevi pentru a descoperi și identifica plante, animale și habitate. Broșura dezbate mai multe subiecte, care sunt structurate în jurul a patru module principale:
- descoperirea plantelor, animalelor și habitatelor interesante din apropiere;
- învățarea despre legi, activități și instrumente pentru protecția și colectarea de informații despre natură;
- înțelegerea modului în care țările europene colaborează;
- găsirea modalităților prin care pot ajuta la protejarea naturii.
Fiecare capitol cuprinde 19 activități, unele dintre ele desfășurându-se în aer liber.
Doar în Săptămâna Verde
Broșura ar putea fi folosită și în școlile din România, însă doar în Săptămâna Verde, ne-a spus Carmen Dume, inspector şcolar pentru educaţie permanentă şi activităţi extraşcolare din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bihor – în singura săptămână în care elevii pot să facă activități practice afară, activități care lipsesc din programa clasică.
Dume ne-a spus că, în prezent, elevii învață despre mediu și protecția mediului la clasele de biologie și geografie.
Am întrebat, de altfel, doi elevi care au terminat clasa a VIII-a – unul din Oradea și unul din București – dacă sunt mulțumiți de ce au învățat la școală pe această temă. Ambii ne-au spus că au primit informații în școală despre protecția mediului, însă activitățile practice sunt puține.
Copiii vor să învețe, profesorii vor și ei. Ce lipsește?
Iar specialiștii cu care am discutat pe această temă ne-au spus același lucru: copiii vor să învețe despre natură, dar, mai ales, vor să fie în natură – ceea ce, cu actuala programă, este aproape imposibil. Iar protecția mediului și ce ține de natură se face afară, nu între patru pereți.
„Din experiența noastră ca asociație nonguvernamentală pentru protecția biodiversității în mediul urban și de fondatori ai Parcului Natural Văcărești pot să vă spun că exisă un interes foarte mare din partea școlilor pentru activități educaționale în și despre natură.
Aproape fără excepție, profesorii cu care am lucrat și copiii care au vizitat, fie Parcul Natural Văcărești, fie alte zone de natură, cum e pajiștea Petricani sau pădurea Băneasa, au fost foarte interesați”, ne-a spus Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.
El crede că educația despre natură, protecția mediului și conservarea biodiversității depinde foarte mult, în prezent, de creativitatea și interesul cadrelor didactice.
„Se simte lipsa unei oferte care să vină dinspre autoritatea publică, autoritatea publică locală, dinspre inspectorate, de exemplu”, a mai spus Bărbulescu.
Ce spune el este confirmat și de Cristiana Lupșea, fondatoarea programului Copilărie printre ierburi. Educator specializat și creatoare de materiale educaționale pentru copii, Lupșea organizează ateliere care „să readucă natura în viața de zi cu zi a copiilor, în special a celor din mediul urban”.
Atelierele ei sunt foarte populare printre școli, în special în Săptămâna Verde: „Elevii vor să învețe despre mediu, niciodată problema nu e la elevi, atâta timp cât subiectul în sine poate să le capteze atenția. Și, ca să înveți despre natură, poți să o faci în cel mai plăcut și distractiv mod posibil”, spune Lupșea.
„E un cerc vicios însă, că degeaba vor elevii, degeaba vor o sumedenie de învățători și profesori, că nu au când. Nu au timp, fizic, să dezvolte ceea ce ar vrea ei să învețe”, spune sursa citată.
„Totul e la cheremul celor care au gândit programa clasică. Degeaba se introduce un nou ghid. Când să îl mai facă și pe ăla? Unde să îl mai bage?
Nu știu dacă ghidul e necesar, cât alocarea a mai mult timp pentru ieșirile din școală, în parc”, a spus Cristiana Lupșea.
Ea crede că modul în care e abordată Săptămâna Verde trebuie regândit. Lipsa timpului, prioritățile părinților, care nu văd neapărat necesare ieșirile în natură cât lecțiile de matematică, cadre didactice copleșite, fac ca educatorii să renunțe foarte ușor la activitățile care nu sunt obligatorii.
„Ar trebui pusă problema la nivelul cum e organizată Săptămâna Verde. Eu cred că acolo aș începe, nu neapărat cu introducerea unui nou ghid. Săptămâna Verde trebuie făcută în așa fel încât să aibă mai multe școli acces la educația pentru natură, indiferent că e furnizată de învățător sau de persoane din exterior, cum e cazul meu și al altora. Fă săptămâna verde să fie în fiecare semestru. Sau împarte Săptămâna Verde pe module. Nu o fă în săptămâna de dinainte de Paști, când e supraaglomerat, nu găsești nici autocare să mergi în excursii, nu găsești oameni care să îți faciliteze accesul la astfel de educație”, spune fondatoarea programului Copilărie printre ierburi.
Dan Bărbulescu de la Parcul Văcărești spune că doar în București există o sumedenie de locuri unde elevii ar putea să învețe, aplicat, despre natură. Pe lângă Parcul Natural Văcărești și pajiștea Petricani, mai sunt pădurea Băneasa sau parcuri precum Grădina Cișmigiu, „și o groază de alte spații verzi sau zone de natură care pot intra într-un circuit de vizitare și de educație”, spune Bărbulescu.
Dar ce mi se pare mie că lipsește, continuă el, este oferta educațională. „Interes, cerere există, oferta trebuie dezvoltată”, adaugă reprezentantul Parcului Văcărești, care spune că această ofertă se poate dezvolta prin promovarea zonelor de natură din oraș la nivel oficial.
„Să devină accesibile, să devină sigure pentru vizitatori, să devină curate, să existe trasee de vizitare dedicate copiilor sau elevilor, școlilor. Cu panouri explicative”, adaugă sursa citată.
„Profesorii își doresc foarte mult să iasă cu copiii, să organizeze astfel de lecții. Însă există toate aceste limitări de program, de infrastructură, de resurse, la nivelul școlii”, spune Bărbulescu.
„Săptămâna Verde este un program foarte bun, dar după cei doi ani care au trecut de la aprobarea acestui program, cred, el reprezintă doar o bază, o temelie pe care se poate construi, adaugă Bărbulescu.
Acesta susține că dacă nu se construiește mai mult pornind de la acest program, în câțiva ani riscăm să se plafoneze.
Iar elevii care cresc în cetățeni informați despre natură sunt un câștig pentru societate, crede fondatorul Parcului Văcărești. Și elevii își doresc asta.
„Există un teren fertil, informațiile pe care noi le promovăm ajung și se lipsesc acolo unde trebuie. Si noi vedem, din aceste întâlniri, că elevii pricep, ne pun întrebări, sunt atenți. Ne întreabă de programe de voluntariat”, spune Bărbulescu.
„Mi se pare că e o efervescență la nivelul comunității care trebuie folosită și augumentată de autoritatea publică.”
Avem teorie, ne lipsește ieșitul în natură
„Sunt foarte multe manuale și ghiduri la nivel european și în România, [despre mediu și protecția mediului n.red.] important este să depășim partea teoretică”, spune George Togor, președintele Ecotop Oradea.
Și el crede că ar trebui să existe mai multe ore în care copiii să învețe despre mediu și protecția naturii. Și din experiența lui, de câte ori a ajuns la clasă și a vorbit copiilor despre aceste teme, elevii s-au arătat interesați și mulți participă activ la astfel de discuții: pun întrebări, au comentarii, vin cu idei.
„O societate care nu învață despre cum este construit mediul, ce importanță are, ce se întâmplă, ce impact are, este o societate închisă”,
spune Togor.
Ministerul Educației vrea să crească gradul de educație și conștientizare privind mediu
Prin urmare, avem teorie. Iar teoria o știe și Ministerul Educației, care a publicat în 2023 Strategia Națională privind educația pentru Mediu și schimbări climatice 2023 – 2030.
Printre altele, documentul spune: „
Acestă strategie propune o serie de soluții pentru a crește gradul de educație și conștientizare privind mediul și schimbările climatice în rândul elevilor. Strategia include obiective și măsuri implementabile în următorii ani, dar și într-un orizont de implementare mai lung, până în 2030. Obiectivele și măsurile sunt pe mai multe paliere: educație (formală și nonformală); resursă umană, inclusiv formarea cadrelor didactice; investiții; resurse deschise; parteneriate etc.”
Documentul, care citează mai multe studii, confirmă ce ne-au spus și activiștii de mediu, că tinerii sunt interesați de problemele de mediu.
Astfel, peste 80% dintre elevii români participanți la evaluarea PISA (Programme for International Student Assessment / Program International pentru Evaluarea Elevului, n.red) din 2018 – considerau că protejarea mediului este importantă pentru ei, arată sursa citată.
Potrivit studiului, aproape 60% dintre elevi se simțeau incapabili să facă ceva în privința schimbărilor climatice.
Un studiu din 2021 al Organizației Salvați Copiii, privind percepția copiilor români asupra schimbărilor climatice arată că „trei sferturi dintre copiii din România (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului. 71% dintre copii sunt interesați de problemele de mediu”.
„Același studiu arată că majoritatea copiilor consideră că nu primesc suficiente informații despre probleme climatice și de mediu la școală, dar școala este identificată de majoritatea copiilor ca spațiul în care așteaptă să primească cele mai multe informații de acest tip”, spune Strategia publicată de Ministerul Educației.
Documentul indică același studiu al Salvați Copiii și arată că „un procent semnificativ (83%) dintre copii doresc să participe la cursurile de educație pentru mediu”.
„În mod îngrijorător, același studiu «Salvați Copiii» arată că «aproape un sfert dintre copii au fost ridiculizați de adulți sau nu au primit sprijinul necesar pentru eforturile și preocupările lor pentru mediu»”, scrie în Strategia Națională privind educația pentru Mediu și schimbări climatice 2023 – 2030.
Mai mult, documentul publicat de Ministerul Educație citează un alt sondaj, al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care arată că studenții își doresc „introducerea unor cursuri obligatorii care să trateze problematica schimbărilor climatice în programă”.
„Tinerii susțin, în mod semnificativ, introducerea unor astfel de cursuri, 49% la ciclul primar, 56% la cel gimnazial și 62% la cel liceal”, spun autorii strategiei.
Ministerul Educației propune, prin această strategie, „patru direcții de acțiune”:
- Program național educațional pentru climă și mediu
- Soluții pentru resursele educaționale
- Infrastructură pentru școli sustenabile
- Resursa umană implicată în educația privind schimbările climatice și mediul.
În 2022, ministrul Educației de la acea vreme, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că începând cu septembrie 2023 va fi introdusă în programă o disciplină nouă, „Educație pentru viață”, care avea și un modul dedicat protecției mediului.
Potrivit inspectorului școlar Carmen Dume, această disciplină nouă nu a mai fost introdusă.
„Sunt optimist că vom avea susținerea Parlamentului pentru a promova noua Lege a Educației, în care vom avea această disciplină complexă, «Educație pentru viață», începând din septembrie 2023”, a spus, anul trecut, ministrul.
Ministerul Mediului aprobă
Într-un comunicat publicat în octombrie 2023, Ministerul Mediului anunța că „susține educația nonformală, de tip outdoor, prin programele de educație pentru mediu”.
„În zilele noastre, un număr mare de școli din Europa și chiar din România au introdus «Educația pentru mediu» sau «Educația ecologică» în curriculum. Educația pentru mediu se ocupă de studii în natură, resursele naturale și relația dintre om și mediu. Când începem să învățăm despre mediul înconjurător, devenim ființe umane mai responsabile.„
„Prin includerea orelor de mediu în școli, putem face ca generațiile viitoare să fie mai sensibile și să aibă curajul, energia și curiozitatea de a găsi soluții inovatoare sau metode ce merită a fi duplicate pentru a proteja natura”, a scris atunci Ministerul Mediului, cu referire la programul „România Educată” și la strategia publicată de Ministerul Educației.
Doar că de la teorie până la practică, în România, e un drum lung.
***
Lista cu discipline cu implicații pentru educația pentru mediu și schimbări climatice studiate de elevi (sursa: Strategia Națională privind educația pentru Mediu și schimbări climatice 2023 – 2030):
Învăţământ preşcolar:
Disciplină opțională: „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”
Discipline din trunchiul comun – învățământ primar:
Geografia (clasa a IV-a) – cu activități de învățare: dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea societății; înțelegerea necesității protecției mediului de viață; participarea la activități de conservare a mediului; formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea și protecția mediului.
Educație civică (clasele a III-a și a IV-a) – cu activități de învățare: participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale; implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în proiecte simple, pe diferite teme cu conținut moral-civic; participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat).
Consiliere și dezvoltare personală (clasele I-a – a II-a) – conţinuturile învăţării sunt organizate pe domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos; dezvoltare emoţională şi socială; aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
Discipline din curriculumul la decizia școlii – ofertă națională pentru învățământ primar:
Creează-ți mediul – exemple de activități de învățare pentru clasele a III-a și a IV-a: organizarea unor activităţi ecologice; stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător; ilustrarea unor date importante din calendarul activităţilor ecologice; organizarea unor concursuri de afişe, materiale publicitare pentru a face cunoscute efectele poluării în zonă; crearea şi interpretarea unor scenete, dramatizări, pe teme ecologice; colectarea selectivă a deşeurilor; realizarea unor machete şi a unor obiecte publicitare din deşeuri; organizarea unor concursuri.
Discipline din trunchiul comun – învățământ gimnazial
La gimnaziu, se introduc teme din ce în ce mai complexe legate de vreme și climă, zone
climatice, diversitatea formelor climatice, modalități de avertizare, fenomene extreme, influența climei și a vremii în activitatea din orizontul local, comportamentul în cazul unor fenomene extreme.
Geografie (clasele a V-a – a VIII-a) – contribuie la identificarea şi explicarea unor constatări (şi adevăruri), rezultate ale interacţiunii dintre componentele mediului terestru natural şi cele ale societăţii, precum şi ale interacţiunii globale om-natură (exemple de conținuturi: clasa a VI-a – efectele activităţilor umane asupra mediului şi calitatea vieţii; clasa a VII-a – identificarea unor probleme existente în mediul înconjurător, clasa a VIII-a – identificarea soluţiilor de protecţie a mediului geografic din orizontul local sau îndepărtat).
Care sunt programele şcolare pentru disciplina opţională?
Educație tehnologică și abilități practice – contribuie la crearea contextelor care favorizează
formarea de atitudini responsabile faţă de sănătate, mediu, muncă prin aplicarea măsurilor de securitatea muncii, a normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, de ergonomia locului de muncă, prin reducerea consumului de energie, prin utilizarea raţională a resurselor materiale necesare realizării unui produs.
Cultură civică – respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, faţă de Constituţie şi legi; toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri care susţin valori, opinii şi credinţe diferite; încredere în sine şi în ceilalţi; disponibilitate pentru dialog, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare; asumarea responsabilităţii faptelor personale şi a responsabilităţilor cetăţeneşti; gândire critică şi flexibilă; egalitate în faţa legii – respectarea legii; libertate de expresie, a opiniilor, libertatea de conștiință; implicare civică în viaţa comunităţii; cetăţenie activă.
Educație socială – exemple de conținuturi:
Clasa a V-a: drepturi ale copilului; responsabilități asociate acestora, exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu, dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educație, dreptul la joc și activități recreative, dreptul la protecție împotriva violenței, abuzului și exploatării, dreptul la securitate și protecție socială, protecția mediului – condiție a vieții);
Clasa a VII-a – activități: participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte referitoare la prevenirea și combaterea violenței, incluziunea socială și educațională, proiecte privind influențarea deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de protecția mediului înconjurător/protejarea patrimoniului cultural).
Consiliere și dezvoltare personală – contribuie la adoptarea unei atitudini responsabile faţă de propria sănătate și față de mediul înconjurător, din perspectiva stării de bine prin adoptarea unui stil de viață sănătos și a managementului comportamentelor de risc.
Discipline din curriculum la decizia școlii – oferta națională pentru învățământ gimnazial:
Educație pentru sănătate (clasele I-a – a XII-a) – domeniul sănătatea mediului (pentru toate clasele). Creează-ți mediul (clasele a V-a – a VII-a)
Activități: identificarea unor tipuri de deşeuri din gospodărie, şcoală, cartier etc.. Conținuturi: Efectele degradării mediului produsă de om şi activităţile sale; Deşeurile – surse de deşeuri – colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor – reciclarea deşeurilor;
Efectele factorilor poluanţi asupra echilibrului ecologic; Probleme globale – efectul de seră (formare, influenţă şi măsuri de ameliorare) – ploile acide (formare, influenţă şi măsuri de evitare a formării ploilor acide) – stratul de ozon (ce este ozonul, cum este afectată pătura de ozon şi consecinţele distrugerii acesteia);
Măsuri de protecţie a mediului şi combaterea poluării: epurarea şi tratarea apei (tipuri de epurare, staţii de epurare); purificarea emisiilor gazoase; combaterea vibraţiilor şi zgomotelor; desecarea, drenarea, fixarea şi stabilizarea terenurilor; gospodărirea raţională a resurselor; recuperarea, reciclarea şi refolosirea materialelor.
Discipline din trunchiul comun din învățământul liceal
Geografie – clasa a IX-a (Geografie fizică) și clasa a XI-a (Probleme ale lumii contemporane), clasa a XII-a (Geografia României – Capitol climă: influențe, factori, elemente, evoluție).
Biologie – (clasele IX – XII) – grija față de mediul înconjurător (competențe: protejarea și conservarea mediului; relația organism-mediu).
Învățământul liceal filieră tehnologică – discipline specifice profilului pentru calificări profesionale: tehnician ecolog și protecția calității mediului, tehnician agromontan, hidro-meteorolog, veterinar etc.
Discipline din curriculum la decizia școlii – oferta națională pentru învățământ liceal:
Educație pentru dezvoltare (OMECS nr. 3542/2016)
Educație pentru democrație (OMECTS nr. 5817/2010)
Activități extracurriculare și extrașcolare cuprinse în Calendarul Activităților Educative Naționale finanțate de Ministerul Educației (2017, 2018, 2019) – (pe site-ul www.edu.ro)
Exemple:
Concursul național de Proiecte de Mediu
Concursul național de ecologie și protecția mediului „Să iubim natura”
Concursul național de ecologie și protecția mediului „Un copil sănătos întrun mediu curat” .
Programul național Școala Altfel – componenta Educație ecologică și protecție a mediului (OMENCȘ nr. 5034/2016 pentru aprobarea Metodologiei de organizare a Programului național Școala Altfel) 41
#educatiedemediu #scoala #programascolara #natureeducation #environmentschoollessons
