Poluarea aerului din București a atins niveluri critice în 2024, cu depășiri semnificative ale limitelor legale pentru particulele fine PM2.5 și PM10, conform raportului lansat de Ecopolis. Datele colectate arată că poluarea a crescut cu până la 200% în sezonul rece, în principal din cauza încălzirii rezidențiale cu combustibili solizi și a traficului intens.
Conform legislației naționale și europene, calitatea aerului trebuie monitorizată și menținută în limite care să nu afecteze sănătatea populației. Cu toate acestea, în București, poluarea cu PM2.5 a fost peste limitele impuse de Legea 104/2011 și de Directiva Europeană privind calitatea aerului.
În plus, nivelurile de PM10 au fost ridicate în zonele cu trafic intens, precum Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi. De asemenea, în anumite perioade și zone, concentrațiile de NO₂ s-au apropiat de pragul maxim admis.
Aceste depășiri ar putea atrage o nouă procedură de infringement împotriva României din partea Uniunii Europene, deoarece calitatea aerului din București nu respectă standardele europene, iar măsurile implementate de autorități nu au fost suficiente pentru a preveni expunerea populației la poluanți periculoși.
Poluarea aerului afectează sănătatea locuitorilor
Expunerea la particulele PM2.5 și PM10 este asociată cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, iar în cazul grupurilor vulnerabile, cum sunt copiii și persoanele în vârstă, efectele pot fi deosebit de grave. Pe lângă problemele respiratorii, poluarea contribuie la creșterea riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și boli pulmonare cronice.
Monitorizările efectuate în cadrul proiectului „Cetățeni pentru aer curat” au evidențiat probleme majore în școli, unde elevii sunt expuși la concentrații ridicate de dioxid de carbon (CO₂). În multe săli de clasă, nivelurile au depășit frecvent 1000 ppm, ajungând în unele cazuri chiar la 3.500 ppm, ceea ce afectează capacitatea de concentrare, productivitatea și starea generală de sănătate a elevilor.
Situația devine și mai gravă pe traseele zilnice către școală, unde copiii sunt expuși direct la poluarea generată de trafic. Nivelurile PM2.5 și PM10 au fost frecvent peste limitele de siguranță, ceea ce înseamnă că elevii inhalează un aer poluat chiar și în mijloacele de transport public. Expunerea zilnică la aceste particule crește riscul apariției alergiilor, astmului și altor boli respiratorii.
Traficul intens și lipsa infrastructurii pietonale agravează problema
Un studiu de trafic realizat în zona Griviței-Domenii a arătat că traficul rutier intens, viteza excesivă și lipsa trecerilor de pietoni bine amplasate contribuie nu doar la poluare, ci și la reducerea siguranței pietonilor. În lipsa unor măsuri de reducere a traficului și de promovare a alternativelor mai puțin poluante, situația va continua să se agraveze.
În orele de vârf, concentrațiile de poluanți ating niveluri alarmante în apropierea intersecțiilor aglomerate, iar pietonii sunt expuși la emisii toxice produse de motoarele mașinilor, în special în zonele cu trafic blocat.
Lipsa pistelor pentru bicicliști și a traseelor pietonale sigure limitează posibilitățile de transport alternativ, ceea ce duce la o dependență mai mare de autovehicule și, implicit, la o poluare mai ridicată.
Cetățenii iau atitudine și monitorizează aerul
În fața lipsei unor măsuri eficiente din partea autorităților, cetățenii au început să monitorizeze calitatea aerului prin proiectul „Cetățeni pentru aer curat”, derulat de Ecopolis. Comunitățile din Domenii-Grivița și Giulești-Sârbi au fost implicate activ, utilizând senzori mobili și staționari pentru a măsura nivelurile poluanților în proximitatea locuințelor, pe străzi și pe traseele zilnice ale copiilor.
„În 2024 am colaborat cu 30 de voluntari cetățeni din București, din comunitatile Domenii Grivita și Giulesti Sarbi. Ei au monitorizat cu diverse instrumente calitatea aerului în proximitatea caselor, pe străzi și pe drumurile spre școală ale copiilor, ne-au furnizat date, pe care le-am analizat. Acum avem o serie de 5 noi instrumente de monitorizare și analiză a calității aerului, pe care le putem transfera și în alte comunități care doresc sa se implice. Pe baza concluziilor prezentate am propus seturi de măsuri primariilor si urmărim implementarea lor, tot împreuna cu cetățenii,” a declarat Oana Neneciu, director executiv Ecopolis.
,,Tot mai mulți locuitori din comunitatea noastră aleg să se implice activ în acțiuni și evenimente de mediu mai mult dintr-o nevoie reală de a găsi și propune singuri soluții în fața lipsei de măsuri la nivel administrativ. Inițiativele locale au devin motorul unei societăți responsabile și arată clar că oamenii nu mai așteaptă “schimbarea”, ci aleg să o construiască împreună” , a delarat Elena Lucaci, organizator comunitar.
Ce măsuri sunt necesare pentru reducerea poluării?
Ecopolis și cetățenii implicați în monitorizarea calității aerului au propus autorităților o serie de măsuri pentru combaterea poluării în București:
- Monitorizarea mai strictă a calității aerului în școli, cartiere și zone cu trafic intens.
- Îmbunătățirea ventilației în clădirile publice și instalarea de purificatoare de aer în școli.
- Crearea de trasee pietonale sigure și promovarea transportului public ecologic pentru a reduce emisiile din trafic.
- Interzicerea utilizării combustibililor solizi pentru încălzire în zonele urbane pentru a limita concentrațiile ridicate de PM2.5.
Cetățenii pot consulta măsurătorile aerului și se pot implica în soluționarea problemei prin platforma online „Cetățeni pentru aer curat”, unde sunt disponibile date actualizate despre poluarea din București și măsurile propuse.
CITEȘTE ȘI:
Încălzire fără poluare: soluția Win/Win pentru un aer mai curat în București
Invadați de mașini vechi poluante! Industria & ONG-urile cer taxare
