„Gândiți-vă ce ar însemna să cumpărați lumină, să nu mai cumpărați becuri. Resursa ar rămâne în mâna producătorului și voi folosiți lumina. Nu vă mai place lumina de 100W, producătorul o înlocuiește cu o lumină de 50W sau 200W.” (Corneliu Popa, Expert al Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est)
Într-o lume în care economia circulară ar lua locul economiei liniare, astfel de soluții de leasing operațional ar fi la ordinea zilei. Despre astfel de modele de producție și consum au discutat astăzi reprezentanții unor autorități locale și ai unor companii prezente pe piața românească, în cadrul celei de-a treia conferințe pe tema economiei circulare organizate de Green Report.
Modelele de economie circulară, prezente în România
Corneliu Popa, alături de colegii săi din cadrul ADR Nord-Est, încearcă să educe autoritățile din regiunea Moldovei să adopte modele de economie circulară. După câteva vizite de lucru realizate la nivel european în cadrul unui proiect trans-național, reprezentanții autorităților locale au înțeles că zerul și laptele care s-ar fi stricat poate fi transformat în brânză, că resturile rămase după prelucrarea cerealelor pot fi transformate în brichete pentru centralele proprii de încălzire sau că deșeurile unei industrii pot fi resurse pentru altă industrie. Acum, sunt hotărâți să „predice” aceste principii companiilor din regiune.
În România nu există însă doar planuri de viitor privind economia circulară. Câteva companii prezente pe piață au luat situația în propriile mâini și au implementat soluții care, deși pe moment par costisitoare, protejează mediul înconjurător și sunt rentabile din punct de vedere economic pe termen lung.
Romstal este una dintre ele. În cadrul companiei, au fost introduse diverse măsuri de reducere a consumului de energie și apă (au fost izolate clădirile în care se operează, au fost montate panouri fotovoltaice pe acoperișuri și aeratoare sau perlatoare la robinete, pentru diminuarea consumului de apă). Dar activitatea de susținere a principiilor economiei circulare a trecut de porțile companiei, potrivit Lectorului Academiei Romstal, Andrei Bejan:
Avem campanii pentru colegi, parteneri și clienții finali, prin care promovăm folosirea de instalații eficiente. Prezentam comparativ soluțiile eficiente și soluțiile clasice, incluzând calcule referitoare la economiile de energie sau apă, la dioxidul de carbon salvat prin alegerea soluției eficiente și echivalentul în număr de copaci necesari pentru compensarea acelor emisii.
Cristian Nevzoreanu, Directorul Adjunct Afaceri Publice – Groupe Renault Romania, susține că Ranault a fost „primul constructor european care și-a asumat public reducerea impactului asupra mediului”. Potrivit acestuia, prin măsurile implementate din 1995 și până acum, au reușit să ajungă la o rată de reciclare a materialelor și a pieselor din care sunt produse vehiculele de 95% din greutatea totală.
În plus, în perioada 2010-2015, au reușit să își reducă emisiile de dioxid de carbon cu 17%. Conștienți că cea mai mare parte a emisiilor sunt generate în perioada de utilizare a produselor, Renault a investit, se pare, în dezvoltarea de motoare mai mici, mai puțin poluante.
Pentru a fi eficiente la nivel național, toate aceste inițiative private ar trebui susținute și de autorități.
Ce fac autoritățile pentru stimularea economiei circulare
Despre situația managementului deșeurilor în municipiul Iași am discutat cu Primarul Mihai Chirica, într-un interviu amplu acordat pentru Green Report. În cadrul conferinței Circular 3, acesta a explicat cum intenționează să stimuleze colectarea separată în județ și să susțină inițiativele de economie circulară existente (dintre care a menționat proiectele Asociației Mai Bine – REDU și Apa fără plastic, centrul de colectare a deșeurilor realizat în parteneriat cu Ecotic, campaniile de informare realizate de Eco-Rom Ambalaje și activitatea de producție de fire sintetice din PET-uri a Green Fiber):
Primăria trebuie să fie un integrator al soluțiilor existente. În plus, poate da amenzi. Am introdus o taxă specială, care spune că cine nu își face contract cu operatorul de salubritate plătește o toxă de 10 ori mai mare decât tariful din contractul de salubritate, dar nu mai mult de cinci ani. Astfel, am reușit să colectăm anul trecut aproximativ nouă miliarde de lei vechi, pe care i-am dat operatorului de salubritate, pentru a-și completa veniturile.
Același operator de salubritate se plângea în cadrul documentării realizate de Green Report la Iași că Primăria îi lasă pe colectorii informali să își desfășoare activitatea, ceea ce le afectează performanța.
Tot cu colectarea deșeurilor se ocupă de câțiva ani și cei de la Let’s Do It, Romania! Aceștia se axează însă pe preluarea mobilierului vechi de la companii și pe colectarea hainelor, jucăriilor sau rechizitelor de la populație. Despre proiectul Let’s Share&Care a vorbit Andrei Coșuleanu, Directorul Executiv al asociației.
Acesta a explicat că intenționează să creeze un centru de minerit urban în București, în cadrul căruia produsele care nu pot fi donate ca atare comunităților defavorizate vor trece printr-o etapă de reparare sau de reconversie. În plus, intenționează să urmărească traseul resurselor donate, astfel încât, la finalul vieții lor, beneficiarii să le returneze în vederea reciclării.
Concluzia Circular 3: soluții există, trebuie aplicate și măsurate
Așadar, la nivel privat există inițiative, iar la nivel public există intenții. Pentru a ști impactul acestora asupra mediului și societății, ele trebuie însă măsurate. Raluca Fișer, Președintele Asociației Green Revolution, a vorbit despre Green Business Index, un instrument cu ajutorul căruia companiile își pot măsura gratuit sustenabilitatea și circularitatea, completând o serie de chestionare.
Puteți afla mai multe detalii despre acesta de pe site-ul GBI.
