Text de Tudor Chirtoaca
Inainte de a purta orice discutie despre reciclare, consum redus, reduceri de costuri si planuri marete, ecologia IT ar trebui sa insemne un mod de viata, o obisnuinta a spiritului. Ar trebui sa depaseasca contextul idealist si sa fie mai mult actiune si realizare a concretului.
Da, lucrurile pot fi chiar atat de simple, chiar daca nu avem intotdeauna imaginea mai larga a contextului. Tot asa cum a te lasa de fumat este un exercitiu de vointa, a contribui la ecologia IT este o chestiune de educatie, bunavointa si putinta.
De mai bine de trei luni tin depozitate in apartamentul parintilor mei doua monitoare de tip CRT, modele invechite fizic si uzate moral. Am incercat sa-l vand pe unul dintre ele cu 50 de lei. N-am reusit. Am vrut sa le dau gratuit, oricui le-ar fi dorit, dar n-am gasit pe nimeni dispus sa le mai foloseasca. Am vrut sa le arunc, dar unde? N-am gasit niciun loc special amenajat pentru reziduuri digitale sau, cum li se mai spune, DEEE-uri.
Reciclati, reciclati si iar reciclati
ONG-urile de la noi sunt pline de speranta si spun ca romanii sunt dispusi sa predea gratuit calculatoarele uzate daca exista puncte de colectare. Dar, ca sa existe puncte de colectare, acestea trebuie construite.
"La sfarsitul anului trecut erau functionale aproximativ 200 de puncte de colectare in tara. Pentru a avea sanse sporite de colectare selectiva a DEEE, ar fi recomandabil sa existe cel putin un punct de colectare in toate orasele cu peste 20.000 de locuitori", a declarat presedintele asociatiei nonprofit Eco Tic.
Asociatia reuneste, in prezent, interesele a peste 300 de producatori si distribuitori de echipamente electrice si electronice, preluand de la acestia responsabilitatile legale privind colectarea, reutilizarea si valorificarea deseurilor.
Potrivit lui Valentin Negoita, pentru deschiderea unui centru de colectare de deseuri IT este necesara o investitie de cel putin 50.000 euro.
Ca avem prea putine centre de colectare DEEE (deseuri electrice si electronice) o spun cifrele si bunul-simt. Potrivit lui Negoita, anul trecut, in Romania s-ar fi colectat aproximativ 3.000 de tone de deseuri IT. Comparativ cu media Uniunii Europene, aceasta cifra este foarte mica. In Romania se colecteaza anual pe cap de locuitor cateva sute de grame de deseuri IT, pe cand in UE – peste patru kilograme pe cap de locuitor.
"Romania a demarat sistemul integrat de colectare selectiva si reciclare DEEE abia anul trecut, si orice comparatie cu alte tari europene este foarte relativa", spune Negoita. "Dar putem spune ca sistemul, odata pornit, prezinta o dina mica multumitoare si ca suntem pe un trend bun", declara Valentin Negoita plin de optimism.
In Europa, in ceea ce priveste reciclarea DEEE, cei mai zelosi ecologisti IT sunt suedezii, norvegienii si locuitorii din Benelux, care au ajuns sa depaseasca 10 kilograme pe cap de locuitor anual.
"Realitatea din Romania, in ceea ce priveste rata de colec tare, se aseamana izbitor cu cea din tarile vecine", este de parere Negoita.
Presedintele asociatiei de colectare spune ca romanii mai au de recuperat la capitolul mentalitate.
"Pe langa actiuni punctuale, precum Marea debarasare, initiata de Ministerul Mediului si sprijinita de asociatiile producatorilor si, respectiv, proiecte-pilot la nivel local, s-a facut inca putin in directia constientizarii populatiei si schimbarii mentalitatilor", afirma Negoita.
Hartia, un rau necesar imposibil de eliminat
Predictia ca documentele tiparite vor disparea cu totul nu este noua. Totusi, nu trebuie sa fim genii statisticiene ca sa ne dam seama ca numarul documentelor tiparite a crescut in permanenta.
"Cred ca, in acest moment, tehnologiile care vor fi introduse vor limita doar cresterea, dar nu vor reusi sa inlocuiasca documentele tiparite. Cand hartia electronica se va apropia de ceea ce suntem noi obisnuiti astazi, cred ca va fi un moment de cotitura. Dar si hartia electronica va trebui imprimata intr-un anumit mod", ne-a declarat Stefan Daniel, manager in cadrul companiei Lexmark, producator international de imprimante si multifunctionale. Lexmark este singura companie din Romania care colecteaza cartuse de imprimanta, spun reprezentantii producatorului. "Am colectat echivalentul mai multor TIR-uri expediate deja in fabricile de reciclare", spune Daniel.
Si totusi, in Romania se consuma multa hartie, dar acest lucru nu se intampla doar la noi, crede Daniel. Pe de o parte, spune oficialul Lexmark, suntem expusi la o cantitate de informatie tot mai mare si, pe de alta parte, este mult mai usoara lectura unui document tiparit pe hartie.
"Cititul unui document este ceva profund uman, nu cred, cel putin pe termen scurt, ca displayurile actuale pot lua locul documentelor tiparite", afirma Daniel.
Chiar daca nu putem reduce in totalitate consumul de hartie, il putem eficientiza, spun reprezentantii companiei Xerox, un nume cu state vechi in industria tipariturii.
"Reducerea consumului de hartie nu se poate face brusc. In primul rand, este necesara o infrastructura IT bine pusa la punct, care, automat, va duce la scaderea cantitatii de hartie folosita. Apoi, se poate face trecerea la hartie reciclata, care este la fel de buna, din punct de vedere calitativ, ca si cea obisnuita", ne-au declarat oficialii companiei.
Firmele pot reduce consumul de hartie prin imprimarea ambelor fete ale foii sau prin utilizarea documentelor digitale.
Atitudinea favorabila a companiilor fata de fenomenul reciclarii sau al economisirii resurselor este esentiala in primul rand pentru societatea civila, si apoi pentru business in sine, spun reprezentantii Xerox.
Xerox, o companie care mult timp a fost asociata cu hartia, a deschis in Romania primul centru de procesare automata a documentelor, care functioneaza pentru companiile interesate de externalizarea unor astfel de procese. Centrul se ocupa de procesarea informatiilor de la furnizori sau clienti multipli ai unei companii, localizati in mai multe tari, care lucreaza in mai multe limbi si cu diferite tipuri de valuta.
Serviciul oferit de Xerox include scanarea tuturor documentelor, precum facturi sau ordine de plata, si identificarea informatiilor de pe fiecare in parte. Campurile sunt citite automat, chiar si cele care contin scris de mana, apoi sunt corectate prin interventie manuala, aprobate si introduse intr-un sistem software
ERP, de gestionare a informatiilor.
Factura si arhiva electronice, blocate de birocratie
"Xerox se adreseaza tuturor companiilor care doresc sa utilizeze acest sistem pentru facilitarea gestiunii documentelor si pentru siguranta arhivarii datelor importante", spun reprezentant ii companiei. Din pacate, in Romania, desi exista legislatie in vigoare in ceea ce priveste facturarea si arhivarea electronica,
nu au fost adoptate normele de aplicare ale acestora.
"In ceea ce priveste arhivarea electronica, Agentia Nationala de Reglementare in Comunicatii si Tehnologia Informatiei (ANRCTI), care trebuie sa produca normele de aplicare, este aproape gata. La factura electronica ANRCTI si-a facut treaba, insa Ministerul Finantelor nu; lucreaza de opt luni", a declarat presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian.
Deputatul recunoaste ca nu stie de ce Ministerul Economiei si Finantelor bate pasul pe loc. In cazul intrarii in vigoare a facturii si a arhivei electronice, spune Pambuccian, marii procesatori de facturi, care consuma multa hartie, isi reduc foarte mult costurile.
"La un procesator mare de facturi, cum ar fi o utilitate, daca intra 10% din clienti in acest joc (al facturii electronice – n.n.) vorbim despre o reducere de costuri de cateva milioane de euro pe luna", afirma Pambuccian.
Potrivit presedintelului Comisiei IT&C, factura si arhiva electronice vor produce un impact urias in randul institutiilor publice, care au blocat pana acum procesul de dematerializare a documentelor, afectand inclusiv initiativele private.
"Motivul este, dupa parerea mea, pe de-o parte, faptul ca oamenii inca nu au ajuns sa aiba o intelegere a spatiului virtual, pe de alta parte, este evident ca le e frica pentru locurile lor de munca", sustine Pambuccian.
"Eu speram sa fie gata lucrurile astea (factura si arhiva electroice – n.n.), ca sa trec la zona documentelor contabile in format electronic, si asta ar fi simplificat foarte mult si controalele din partea Ministerului Finantelor. Am fi dat afara lume de care nu e nevoie, pentru ca poate fi inlocuita de un program informatic".
Contabilitatea in forma electronica, spune Pambuccian, ar putea fi adoptata usor de companii, care, in marea lor majoritate, folosesc sisteme de planificare si gestiune de tip ERP.
"O sa incerc sa fac o lege-cadru pentru e-guvernare, care sa asigure macar interoperabilitatea la nivelul partii de backoffice. Altfel ne va fi imposibil sa mergem in lumea virtuala cu toata ne norocirea asta de formularistica si de documente", spune Pambuccian.
Institutiile publice si societatea civila vor urma exemplul companiilor private, spune Pambuccian, care adopta politici de ecologie IT&C, precum factura si arhiva electronice.
"Eu cred ca toate transferurile importante de obiceiuri, in orice societate, se fac dinspre zona privata inspre zona institutionala. Partea publica este intotdeauna cu un pas inapoi, este intotdeauna mai conservatoare. Ma astept ca lucrurile sa mearga bine in sectorul privat si usor, usor, institutiile publice sa priceapa si ele
ca trebuie sa faca aceste lucruri", afirma Pambuccian.
Software-ul, detergentul poluarii tehnologice
Din perspectiva unei platforme de planificare a resurselor companiei (ERP), eco-informatica isi propune reducerea utilizarii materialelor periculoase, cresterea eficientei energetice a produselor IT si extinderea compatibilitatii diverselor componente informatice, spune Mihaela Baciu, cluster manager oil& gas in cadrul Siveco Romania.
"Prin accesul la solutii informatice de suport al activitatilor, companiile sunt capabile sa-si calibreze in asa fel resursele, incat sa obtina maximum de eficienta cu minimum de energie. Solutiile informatice moderne – concepute dupa principii ecologice – le ofera utilizatorilor, printr-o restructurare sistemica a fluxurilor de lucru, un management calitativ al proceselor. Castigand mai mult control asupra activitatilor proprii, beneficiarul devi ne, in mod constient, mult mai preocupat de respectarea legii, de eliminarea deseurilor electronice, de virtualizarea resurselor sau de utilizarea moderata a energiei", afirma Baciu.
Din punctul de vedere al investitiei, solutiile informatice din seria Green-IT pot acoperi o plaja de costuri foarte larga, incepand de la cateva mii de euro, pentru un modul de complexitate medie, si ajungand pana la multiplii acestei sume, daca vorbim despre sisteme integrate complexe, pluri-modulare.
"Softurile ecologice reunesc instrumente de monitorizare a consumului efectiv de energie cu instrumente de previzionare a acestuia", spune Baciu.
Pentru buna functionare a infrastructurilor informatice, solutiile IT moderne se integreaza cu celelalte initiative ecologice ale companiilor, cum sunt, de pilda, virtualizarea activitatilor de baza si incurajarea interactiunii la distanta. Pe baza conexiunilor on-line, posibile prin medierea IT, instrumentele moderne IT&C pot reduce drastic consumul de resurse.
"IT-ul este, finalmente, cel care le asigura companiilor cadrul necesar pentru colaborarea eficienta si economica in mediul on-line, principala alternativa la modul clasic de interactiune", afirma Baciu.
Cum intra in tara produsele electronice
Potrivit legislatiei interne si internationale, produsele de tip echipamente radio si echipamente terminale de telecomunicatii pot intra pe piata fara o forma de autorizare a introducerii, de tipul aviz, acord sau autorizatie.
"Statul nu este obligat sa participe la procesul de evaluare a conformitatii produsului", a declarat presedintele Agentiei Nationale de Comunicatii (ANC), Liviu Nistoran. Singura obligatie ii revine producatorului, de a se asigura ca produsul destinat introducerii pe piata Uniunii Europene este proiectat, fabricat si conformitatea sa este evaluata pentru in deplinirea cerintelor esentiale prevazute de directiva aplicabila.
"Autoritatile statului, desemnate in acest scop, au obligatia supravegherii pietei privind respectarea de catre echipamente a prevederilor aplicabile si trebuie sa ia masurile necesare pentru intrarea in conformitate, inclusiv masura retragerii de pe piata a produselor neconforme", spune Nistoran.
In Romania, ANC (fosta ANRCTI) controleaza daca toate echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicat ii introduse pe piata respecta cerintele esentiale de protectie a sanatatii si sigurantei utilizatorului si a oricarei alte persoane, precum si de protectie privind compatibilitatea electromagnetica. In plus, ANC verifica daca echipamentele radio sunt astfel construite incat sa utilizeze eficient spectrul radio atribuit pentru a evita interferentele prejudiciabile, conform legislatiei natio nale aplicabile.
Singura obligatie, in ceea ce priveste introducerea produselor electrice si electronice in tara este din partea producatorului, care trebuie sa emita o declaratie de conformitate, unde sunt trecute toate informatiile relevante pentru identificarea produsului la care se refera.
"Produsele suspecte ca fiind neconforme sunt singurele care ar trebui testate intr-un laborator", spune Nistoran.
Intr-o prima faza, esantioanele sunt supuse unui program de incercare preliminara. Daca producatorul este cooperant in ceea ce priveste eliminarea neconformitatii, astfel de incercari in laboratoarele Directiilor teritoriale ale ANC sunt suficiente pentru a grabi eliminarea neconformitatilor si reprezinta solutia cea mai rapida si economica.
"Daca incercarea preliminara nu ar conduce la o actiune de eliminare a neconformitatii, s-ar impune trecerea la un program complet de incercari, pentru care esantioanele ar trebui sa fie trimise la un laborator acreditat. In cei aproape cinci ani de aplicare a regimului Noii Abordari nu s-au dispus incercari de laborator complete", afirma Nistoran.
Potrivit presedintelui ANC, institutia se pregateste sa demareze procedurile de achizitie necesare amenajarii unui laborator central de compatibilitate electromagnetica, laborator ce va fi destinat exclusiv necesitatilor de supraveghere a pietei din punctul de vedere al compatibilitatii electromagnetice.
Surse din piata au declarat pentru "Green Report" ca numai echipamentele necesare dotarii unui astfel de laborator ar necesita cheltuieli de cel putin doua milioane de euro.
"Pana in prezent, ANC nu a folosit serviciile unui astfel de laborator, deci nu cunoastem care ar fi costurile acestora", spune Nistoran.
Sanctiuni privind radiatia produselor electrice, electronice si IT&C
Pe parcursul anului 2007, ANC a intreprins urmatoarele actiuni de control pentru depistarea perturbatiilor electromagnetice radiate de diverse produse electrice si electronice:
– pe aria de competenta a Directiei Teritoriale Iasi s-au controlat 1.176 echipamente si au fost depistate 12 neconformitati nesubstantiale;
– pe aria de competenta a Directiei Teritoriale Cluj s-au controlat 2.135 echipamente si au fost depistate 220 neconformitati nesubstantiale si 101 neconformitati substantiale;
– pe aria de competenta a Directiei Teritoriale Bucuresti s-au controlat 610 echipamente si au fost depistate 81 neconformitati nesubstantiale;
– pe aria de competenta a Directiei Teritoriale Timisoara s-au controlat 312 echipamente si au fost depistate 15 neconformitat i nesubstantiale si 18 neconformitati substantiale. Pentru intrarea in conformitate, in aceste cazuri s-au aplicat masurile legale, dar nu a fost necesara masura retragerii de pe
piata.
Dauneaza WI-FI sanatatii si mediului?
Este suficient sa intri intr-o cafenea, in sala de asteptare a unui aeroport sau sa hoinaresti printr-una dintre capitalele Europei pentru a vedea ca retelele Wi-Fi sunt, in ziua de azi, aproape omniprezente.
Cheia succesului Wi-Fi a fost adoptarea sa pe scara larga pentru o gama extinsa de dispozitive, de la computere la telefoane mobile si cea mai recenta generatie de console de jocuri, care urmeaza toate aceleasi protocoale. Wi-Fi elimina nevoia de fire si cabluri, asigura compatibilitatea si coexistenta produselor si asigura accesul usor la informatie al unei intregi co munitati de utilizatori.
In timp ce Wi-Fi continua sa se bucure de o popularitate in crestere, persista sporadic in intreaga Europa anumite idei pre concepute conform carora ar fi posibil ca aceasta tehnologie sa prezinte riscuri pentru sanatatea utilizatorilor. Desi cele mai extreme variante au de-a face mai mult cu sentimente lo cale decat cu eforturi de cercetare derulate la scara natio nala, guver nele si organismele regulatorii sunt indreptatite sa ia in
consi derare impactul oricarei noi tehnologii asupra sanatatii umane.
Termenul Wi-Fi a fost creat de agentia de specialitate In terbrand, care lucra pentru Wi-Fi Alliance si a primit misiu nea de a gasi un nume care sa fie "ceva mai usor de prins si mai atra gator decat IEEE 802.11b Direct Sequence". Wi-Fi Alliance a fost infiintata in 1999, pentru a promova interoperabilitatea produselor wireless LAN. Acum, Alianta isi pune stampila familiara cu yin-yang pe produsele wireless LAN realizate de toti marii producatori din regiune, intre care si cei peste 300 de membri ai sai.
Pana in prezent, Alianta a certificat peste 4.200 produse Wi-Fi. Potrivit unui raport de cercetare indepe denta, sponsorizat de compania D-Link, echipele de cercetare din intreaga Europa aproba insa Wi-Fi din punct de vedere al sanatatii, caci au constatat, printre altele: Intrucat undele radio emise de Wi-Fi sunt similare celor radio si TV, mai multe studii de cercetare au monitorizat deja impactul acestora, in ultimii 50 de ani.
Comparatiile cu semnalele telefoanelor mobile sunt eronate. Agentia pentru Protectia Sanatatii din Marea Britanie arata ca ar trebui ca o persoana sa stea intr-un hotspot Wi-Fi timp de un an pentru a fi expusa unui nivel similar de unde radio ca in cazul unei convorbiri telefonice de 20 de minute, cu telefonul mobil.
Semnalele Wi-Fi se situeaza adesea sub recomandarile internationale referitoare la nivelurile maxime de expunere la radia tii non-ionizante. Un program de lunga durata derulat de Organizatia Mondiala a Sanatatii asupra campurilor electromagnetice si sanatatii publice considera ca nivelul este intre 0,002% si 2% din nivelul maxim recomandat.
Trei directii in care OMS a facut noi cercetari sunt: cres te rea temperaturii corporale, cancerul si o stare numita "hiper sensibilitate electromagnetica". In nici unul dintre cele trei cazuri nu au putut fi gasite dovezi care sa arate ca ar exista pro bleme reale.
Legislatia UE, reflectata de legile nationale ale statelor mem bre, respecta in linii mari recomandarile internationale.
