Eco-inovarea este un termen puțin cunoscut în România, deoarece atunci când vorbim despre eco-inovare lumea are tendința să se gândească la o cercetare științifică complicată și foarte abstractă. Lucrurile nu sunt atât de complicate, căci există forme de eco-inovare care pot fi puse în practică într-un mod simplu.
Observatorul European definește eco-inovarea ca pe introducerea sau modificarea oricărui produs, serviciu sau proces care să contribuie la reducerea utilizării resurselor naturale (apă, energie, materiale) și la reducerea eliberării de substanțe toxice în mediu de-a lungul ciclului de viață al oricărui produs. „Eco-inovarea este o componentă care deschide căi noi către realizarea de activități economice sustenabile. Este acceptat de toată lumea că eco-inovarea asigură dezvoltarea economică a societății, dar pe de altă parte este un element esențial pentru dezvoltarea competitivității companiilor, pentru creșterea impactului lor asupra piețelor prin produsele noi pe care acestea le creează”, a declarat Aida Szilagyi, managerul proiectului ECOPartener, care urmărește să inițieze dezbateri și chiar parteneriate între organizații și instituții active în domeniul eco-inovării.
Aceasta a adăugat că pentru a dezvolta o politică a eco-inovării o companie trebui să urmărească în conceptul afacerii trei elemente esențiale: sustenabilitatea proceselor, gândirea întregului ciclu de viață al produselor și creșterea competitivității. În privința îmbunătățirii produselor aceasta poate fi făcută prin reducerea consumului de materii prime înglobate, reducerea consumului de energie pe durata fabricării și a utilizării și reducerea materialelor toxice înglobate. „Produsele trebuie să aibă o performanță ridicată și să răspundă nevoilor consumatorilor”, a spus Szilagyi.
Potrivit unui studiu elaborat în Marea Britanie, 56% dintre companii investest în tehnologii și strategii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lanțul de magazine Wallmart din SUA are un indice de sustenabilitate pe baza căruia își selectează furnizorii pentru a identifica mai multe detalii despre produsele lor. „Poate că într-o zi și retailerii din România vor avea un astfel de indice care să facă o selecție a produselor și să nu ne mai vâre sub nas absolut orice produs”, a mai spus Szilagyi.
Locul 21 din 28 la inovare
Potivit informațiilor furnizate de Andrei Churican, director tehnic în cadrul Centrului Național pentru Producție și Consum Durabile (CNPCD), România ocupă în statisticile europene locul 21 din 28 la eco-inovare, în conditiile în care se confruntă cu probleme sociale grave, precum faptul că doar 50% din populație are acces la apă potabilă și doar 57% din populația din mediul rural și 4% din cea din mediul urban are acces la canalizare. De asemenea, rata de reciclare a deșeurilor este de doar 3%, iar risipa energetică este de peste 40%.
Reprezentantul CNPCD susține că aceste probleme pot fi rezolvate cu ajutorul eco-inovării. Printre beneficiile domeniului, acesta a menționat beneficiile economice (reducerea costurilor cu materia prima și energia, crearea de noi produse sau servicii și patrunderea pe noi piețe, conceperea unor noi modele de afaceri), beneficiile pentru mediu (managementul sustenabil al resurselor naturale, conservarea biodiversității și a ecosistemelor, combaterea schimbărilor climatice), beneficii pentru societate, prin crearea de noi locuri de muncă și beneficiile pentru mediul politic (securizarea materialelor, justete în alocarea resurselor).
Citește și:
Sistemele SCADA pot reduce consumul de energie cu 50%
Soluțiile de eficiență energetică cresc valoarea de piață a clădirilor de birouri cu 11%
Campaniile interne de informare pot ajuta companiile în atingerea obiectivelor de mediu
