În urmă cu câțiva ani, o familie din București a început să fie preocupată de faptul că cei mici cresc fără să afle despre schimbările climatice și contribuția omului în degradarea mediului. S-au apucat să facă proiecte, întâi la clasa copilului lor, apoi în mai multe școli din București. După ani de proiecte de educație ecologică în școli, Felicia și Marius au ajuns unde își doreau: să lucreze la un opțional de ecologie. La toamnă, mai mulți profesori vor preda ora de ecologie în școli din șase județe din țară. La bază vor sta materialele și sesiunile de instruire pe care Felicia le-a pregătit împreună cu soțul ei, cu colegii de la organizația lor, Greenitiative și cu partenerii de la asociațiile WWF România și ViitorPlus.
O zi verde la Mogoșoaia
Într-o zi de aprilie am luat-o spre Mogoșoaia. Acolo locuiesc Felicia și Marius, împreună cu copiii lor. În curte sunt două clădiri: casa lor și sediu Greenitiative, organizația non-guvernamentală pe care au înființat-o acum mai mulți ani. E săptămâna Şcolii Altfel, ediția 2015. Şi în acest an, Felicia și-a deschis casa pentru elevii de la mai multe școli, cu proiectul “O zi verde la Mogoșoaia”.
Am ajuns acolo odată cu un autocar plin de elevi de clasa a doua, de la Şcoala Regina Maria din Sinaia. După câteva minute de haos și exclamații de încântare, copiii s-au așezat pe scaune în sufrageria Feliciei, și „ora” a început.
Obiectul de studiu a fost chiar casa familiei Ienculescu-Popovici, construită în ton cu principiile ecologice pe care și le-au însușit în special sub influența învățăturilor lui Al Gore.
Cu imagini, întrebări și discuții, Felicia le-a explicat cât de important e să fim prietenoși cu mediul, care, la rândul lui, îi ajută pe oameni. Copiii au aflat cum, de pildă, porțiunile de acoperiș verde de pe casa Feliciei invită speciile de plante, păsări și insecte să se simtă ca acasă, dar și izolează în același timp clădirea, menținând mai multă căldură în interior.
Mai bine de o oră copiii au răspuns la întrebări, au ghicit animale din imagini, au văzut cu ochii lor cum arată o cutie de compost și au simțit textura celulozei, făcută din hârtie reciclată. Unii mai energici, alții mai liniștiți, cu toții au ascultat atenți și cu entuziasm.
Ora s-a încheiat cu un joc menit să îi ajute să înțeleagă și mai bine cum omul influențează ciclul vieții naturii. La sfârșit au rămas și cu o temă de casă: până anul viitor, să facă o grădină de legume în curtea școlii, sau măcar să se apuce să adune gunoaiele selectiv, ca să poată fi reciclate.
Şcoli Verzi
Începând cu toamna asta, niște profesori din mai multe școli din țară vor preda o astfel de oră de ecologie, ca materie opțională, la clasele V-VIII.
Proiectul, numit „Şcoli verzi”, se adresează de fapt profesorilor, nu direct elevilor. Felicia împreună cu colegii ei au organizat pentru aceștia seminarii, cu prezentări interactive și jocuri. Profesorii au experimentat, astfel, exact cum o să se desfășoare și ce o să însemne opționalul de ecologie pentru elevii lor. Au povestit despre cum e structurat cursul, ce înseamnă educație experiențială și de ce e nevoie de educație pentru dezvoltare durabilă.
Manualul nu o să fie încărcat de informații. Copiii vor învăța cel mai mult prin jocuri și activități: adică făcând, experimentând. Şi mai important, se vor obișnui să conecteze informațiile pe care le învață la materii precum chimia, fizica, geografia, biologia, plus tot ce prind de pe la televizor.
Materialele sunt compuse din trei componente, adaptate separat pentru clasele V-VI și VII-VIII. Întâi, e vorba despre ce primim noi, oamenii, de la natură: reglarea climei, filtrarea apei, producerea de hrană, fibre, formarea solului, polenizarea sau fotosinteza fiind doar câteva din temele propuse.
A doua parte arată ce dau oamenii înapoi planetei de la care ne luăm resursele. Lecțiile, jocurile și activitățile propuse îi vor ajuta pe copii să înțeleagă cum felul în care ne hrănim, călătorim, cum locuim și construim afectează capacitatea naturii de a ne dărui beneficiile discutate în prima parte. Cel mai important e ca fiecare elev să poată conștientiza impactul lui personal pe care îl are prin obiceiurile vieții de zi cu zi.
A treia parte a cursului constă în identificarea problemelor de mediu din comunitate. Apoi, printr-un mic proiect, elevii și profesorii vor alege una dintre probleme și vor propune soluții. Ar putea să amenajeze o mică grădină pentru păsări, sau să își convingă colegii și profesorii să folosească hârtie reciclată. Sunt încurajați să lucreze la acest proiect împreună cu un ONG local.
Învățarea experiențială stă la baza întregului curs. Elevilor li se comunică scopul fiecărui exercițiu și aplicabilitatea sa în viața cotidiană. Iar la finalul fiecărui exercițiu, elevii sunt implicați în a extrage concluziile și ghidați în a parcurge drumul către conceptele teoretice, sunt implicați permanent în propriul proces de învățare prin asigurarea unui spațiu de reflecție și analiză și sunt invitați să participe cu exemple, din prisma propriei experiențe. Dezvoltarea unui proiect în echipă, procesul de auto-evaluare, identificarea resurselor și a persoanelor cheie care pot sprijini implementarea proiectului propus, toate acestea sunt elemente ale învățării experiențiale în care elevii pot dezvolta autonomie, inițiativă și încredere în ei înșiși pentru realizarea unor sarcini complexe. În plus, modul în care este prezentată informația în cadrul auxiliarului didactic, utilizarea mijloacelor IT și multitudinea de posibilități pe care le oferă pentru explorarea subiectelor propuse în afara orelor de curs, asigură cadrul pentru elevii care doresc să aprofundeze concepte noi prin mijloacele de învățare pe care le consideră adecvate pentru propriul stil de învățare”, explică echipa coordonatoare, în programa școlară făcută pentru acest proiect.
Echipa celor trei ONG-uri implicate în dezvoltarea manualului s-au folosit de experiența lor în lucrul cu școlile. Au colaborat și cu 14 profesoare, co-autoare ale manualului, cu care au organizat mai întâi un seminar de inițiere.
De la 1 aprilie, profesorii participanți la program testează câteva module la clasă. În funcție de rezultate, vara asta vor face ultimele modificări și vor finaliza manualul.
„În fiecare școală unde se ține opționalul am rugat să se creeze o echipă interdisciplinară ‘Şcoli verzi’, cu minim 2-3 membri. Asta înseamnă că cel puțin 74 de profesori vor ști care e treaba cu opționalul ăsta, vor folosi ‘Culegerea verde’ și poate vor prinde curaj să susțină și ei opționalul pe care îl implementează colegii lor”, îmi explică Felicia.
Opționalul se va ține în 31 de școli din județele Suceava, Maramureș, Mehedinți, Călărași, Brașov și în București. Toate materialele vor fi digitale și se vor descărca gratuit de pe un website, chiar și de către profesorii care nu au participat încă la vreun training. Ca să se coaguleze ca o comunitate iar echipa coordonatoare să poată urmări desfășurarea proiectului, oricine își descarcă materialele trebuie să își facă un username.
Cu ajutorul profesorilor promotori, Felicia și colegii ei de la Şcoli Verzi își doresc să extindă proiectul, să instruiască tot mai mulți profesori care să devină coordonatori de județ, și să învețe, la rândul lor, alți și alți profesori.
„Felicia ONG”
Acum mulți ani, Felicia s-a pricopsit, la locul de muncă, cu un fel de poreclă: „Felicia ONG”. Încă de pe-atunci era implicată în tot soiul de activități. A fost voluntară la o organizație non-guvernamentală care se ocupa de un orfelinat și s-a implicat în plantarea de copaci.
Chiar a salvat un mic parc din zona blocurilor rusești de pe bulevardul Basarabia, unde locuia. A strâns semnături, a organizat comunitatea – asociațiile de locatari și școala vecină – să meargă în audiențe la primărie; toți îi spuneau că n-are șanse, dar până la urmă și-au unit forțele și au reușit. Parcul a fost iluminat, curățat de gunoaie și amenajat ca o grădină pentru locatari. Atunci, Felicia a simțit pe pielea ei ce înseamnă puterea comunității.
În 2003, când a izbucnit războiul în Irak, nu era mulțumită de știrile din presa română. S-a apucat să citească presă internațională și de la Irak a ajuns la schimbări climatice. Tot atunci a dat și de cartea și filmul lui Al Gore, politician, om de afaceri și unul dintre cei mai mari activiști de mediu.
Cu toate că citea, se informa, făcea voluntariat și o interesau lucrurile astea, Felicia nu neapărat le trăia, în viața ei de zi cu zi. Dar atunci, în 2003, totul s-a schimbat. Felicia împreună cu soțul și cei doi băieți ai lor, au tradus toate cunoștințele și principiile adunate într-un stil de viață diferit. Se gândeau la cum fiecare lucru pe care îl fac influențează într-un fel sau altul mediul, indiferent că e vorba de casă, transport sau cumpărături.
Greenitiative
Dacă tot i se spunea Felicia ONG, a înființat și un ONG, în 2007. L-a numit Greenitiative. Deja de la primul proiect s-au orientat spre domeniul educației. Li se părea strigător la cer cum copiii cresc fără să știe despre sustenabilitate, de schimbări climatice, de contribuția omului la toate problemele astea. „Școala nu se ocupă deloc de chestiie astea. Am zis, hai să facem ceva în școli. Și am început cu clasa băiatului nostru, care era în clasa a 5-a. Proiectul se numea ‘Generația energiei curate'”, povestește Felicia.
O doamnă profesoară al cărei copil era coleg cu băiatul Feliciei a fost atât de încântată, că a invitat-o pe Felicia să facă un proiect și la Colegiul Tehnic „Traian”, unde lucra ea. Au organizat împreună și primul Earth Hour din România, au învățat să adune selectiv deșeurile, s-au folosit de o parte din ele ca să creeze obiecte și au pus pe picioare o piesă de teatru care s-a jucat în mai multe parcuri, licee și universități. Proiectul ăsta a ajuns în încă vreo trei licee.
Următorul proiect s-a numit „Terra – singura noastră casă”, cu tema schimbărilor climatice. L-au ținut timp de un an școlar, în 15 școli și licee din București. Au făcut un kit educativ, adică niște prezentări multimedia, interactive. Au format echipe de elevi și profesori, fiecare pe picior egal, pe care i-au învățat să țină, împreună, prezentările și activitățile pentru ceilalți elevi. Elevii și profesorii au mai organizat împreună o conferință la care au vorbit despre problemele de eficiență energetică din școala lor, la Universitatea Ecologică. La Casa ONU au făcut o expoziție de panouri cu niște jucării fotovoltaice, pe care elevii au ilustrat, prin desene și colaje diverse probleme de mediu, cum ar fi fenomenele meteo extreme, influența schimbărilor climatice asupra țărilor sărace, energia solară, sau cum se risipește energia în școala lor.
Proiectul „Terra – singura noastră casă” a fost o ocazie bună pentru Felicia și soțul ei, Marius, să învețe adaptarea informațiilor și materialelor în funcție de vârsta copiilor cărora le sunt adresate, fie ei de clasa întâi sau liceeni. Principiile, și o parte din kit-ul făcut atunci, le aplică și în proiecul „Şcoli verzi”, cel mai complex de până acum, „care are și capacitatea de a introduce ceva mult mai sustenabil, și de-a și aduna toate forțele, atât ale școlilor cât și ale ONG-urilor”, îmi spune Felicia.
Proiectul Platforma Şcoli Verzi este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.
