Oficiali romani si europeni, precum si reprezentanti ai marilor companii din domeniul energiei au dezbatut la Bucuresti importanta deciziilor care se vor lua la viitorul summit privind schimbarile climatice de la Copenhaga. Perspectiva incheierii unui acord pare tot mai indepartata, scenariul cel mai probabil fiind un acord de natura politica, au convenit expertii reuniti la conferinta „Romania pe drumul spre Copenhaga”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania si Asociatia Green Revolution.
Text de Carmen Albisteanu
Consens greu de atins
In prezent, textul negocierilor premergatoare COP 15 este greoi si nu exista consens in cazul multor aspecte, a aratat Doru Irimie, consilier in cadrul Directiei de Paduri si Dezvoltare Forestiera din Ministerul Agriculturii si membru al grupului de lucru care pregateste pozitia Romaniei din
cadrul discutiilor.
De asemenea, Irimie a subliniat faptul ca rolul agriculturii si potentialul acestuisector de a contribui la incetinirea schimbarilor climatice este subestimat in cadrul Conventiei-cadru pe Schimbari Climatice a ONU.
„Cresterea rolului agriculturii in cadrul UNFCC (Conventia-cadru ONU pentru schimbari climatice) ar avea beneficii globale. Sectorul agricol are un potential imens de adaptare la schimbarile climatice si ar putea contribui la ameliorarea lor”, a declarat Irimie in cadrul conferintei organizate pe 23 octombrie, la Bucuresti.
Potrivit oficialului roman, in cazul in care nu se va ajunge la un acord la Copenhaga in forma in care s-a pornit la drum acum doi ani, exista varianta adoptarii unui acord politic cu niste angajamente generale, urmand ca, intr-un an sau doi, lucrurile sa se clarifice, ca si in cazul Protocolului de la Kyoto.
Europa de Sud-Est, sub semnul secetei
La celalalt pol, una dintre prioritatile textului Conventiei este resursa de apa, despre care expertii spun ca se va diminua considerabil odata cu incalzirea climei. Estimarile oamenilor de stiinta in ce priveste cresterea temperaturii medii pe glob sunt intre 1,8 grade Celsius si 4 grade Celsius, in conditiile in care cifra de referinta pe plan mondial pentru elaborarea politicilor de mediu este de 2 grade Celsius. Evolutia rapidasi sigura a mediului inconjurator pana in 2070 va duce la pierderea unui sfert din intreaga resursa de apa in zona bazinului mediteraneean.
Acest fenomen se va manifesta si in regiunile invecinate, adica si in Romania, a precizat Roxana Bojariu, sef al grupului de cercetare pentru schimbari climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie. Ea a adaugat ca proiectiile realizatela nivel global prin modele climatice arata ca, si in cazul ideal in care am opri total emisiile de carbon, procesul schimbarilor climatice isi va continua marsul pentru o perioada semnificativa de timp, ceea ce va impune un efort de adaptare la noile conditii. „Trebuie sa evitam un nivel al schimbarilorclimatice la care capacitatea noastra de adaptare nu mai face fata”, a subliniat Bojariu.
Riscuri enorme pentru clima
Sesiunile de lucru l-au avut ca invitat special pe Stephan Harrison, director al Centrului privind Managementul Riscului asociat Schimbarilor Climatice din cadrul Universitatii Oxford, care a subliniat dificultatea adoptarii unor politici de mediu eficiente, in contextul in care exista un grad inalt de incertitudine al modelelor de prognoza a schimbarilor clima tice, in special al celor la nivel regional. „Modelele de studiu al vulnerabilitatii fata de schimbarile climatice arata situatii diferite pentru viitor: unele sustin ca anumite regiuni, printre care cea amazoniana, se vor confrunta cuseceta severa, iar altele – ca nu vor fi inregistrate schimbari in dinamica precipitatiilor”, a declarat Harrison. Cu toate acestea, a adaugat cercetatorul, toate studiile prevad un viitor extrem de secetos pentru Europa de Est. Harrison a mai declarat ca istoria ultimului secol cuprinde perioade de schimbari climatice rapide si ca nu ar trebui exclus acest risc nici pentru viitorul apropiat.
„Riscul este o problema enorma. Studiile arata ca schimbarile climatice vor avea loc treptat in urmatoarea perioada, insa ipoteza contrarie nu trebuie exclusa. De asemenea, trebuie luat in calcul faptul ca nivelul oceanic va inregistra cresteri foarte rapide si ca exista si riscul schimbarilor bruste de ordin fizic (seceta, inundatii), politic (razboi, terorism de mediu), economicfluctuatii ale cursului valutar), social (migratie) si asa mai departe”.
Criza economica, un pretext
In multe state europene, masurile de lupta impotriva schimbarilor climatice sunt adesea ingreunate de ideea ca ar putea limita dezvoltarea economica, foarte importanta in perioada de criza.
Aceasta falsa problema poate deveni o piedica reala pentru adoptarea unui acord la Copenhaga, a declarat Julian Popov, consilier al Fundatiei Europene pentru Schimbari Climatice. El a adus ca exemplu Danemarca, stat pionier in implementareanoilor tehnologii verzi si care are in acelasi timp o dezvoltare si stabilitate economica solide. In perioada 1990-2006, danezii au reusit sa-si reduca emisiile cu 14%, inregistrand in acelasi timp o crestere economica de 43%. Unul dintre subiectele centrale ale actualei campanii electorale din Romania ar trebui sa fie schimbarile climatice, a subliniat Popov, in opinia caruia beneficiile politice, sociale, economice si diplomatice ale actiunii pentru clima sunt evidente.
Energie „carbon free”
„Romania va trebui sa scada complet emisiile de dioxid de carbon provenite din sectorul energetic pentru a atinge un nivel cat mai apropiat de zero al emisiilor de gazecu efect de sera pana in 2070”, a declarat Claudia Tomescu, director adjunct al Departamentului pentru Energie si Mediu din cadrul Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE).
„Cea mai importanta sursa de emisii este arderea combustibililor, in special in sectorul productiei energiei electrice si termice, din procesarea hidrocarburilor, industria metalurgica si a materialelor de constructii, iar in urmatorii 50-100 de ani carbunele va ramane principala sursa de producere a energiei”, a declarat Claudia Tomescu.
Ea a adaugat ca tinta de baza a Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon cu 20% si de utilizare a energiei din surse regenerabile in proportie de 20% pana inanul 2020 este insuficienta si ca la Copenhaga va fi discutata ipoteza inaintata de oamenii de stiinta, care sustin ca este necesara „decarbonizarea” completa a sectorului energetic.
Principalele metode pe care Romania ar trebui sa le aiba in vedere in atingerea acestui obiectiv sunt cresterea eficientei energetice, utilizarea surselor de energie regenerabila si a energiei nucleare, precum si tehnologiile de captare si stocare a dioxidului de carbon.
„Directiva privind captarea si stocarea carbonului schimba alte directive existente si obliga centralele de peste 300 MW sa aiba un spatiu pentru instalatia de captare. Se poate stoca in rezervoarele unde nu mai exista gaze naturale sau in acviferele de mare adancime, la minus 2.000 de metri. In Romania am putea sa stocam aproximativ patru gigatone in rezervoarele goale si alte 18,6 gigatone in formatiunile de adancime”, a explicat Tomescu.
Romania, partener de incredere
Toate eforturile Romaniei in domeniul schimbarilor climatice si angajamentul sau pentru viitor demonstreaza faptul ca este un partener de incredere in vederea incheierii unui acord la Copenhaga, a declarat Karl Friedrich Falkenberg, seful Directoratului pentru mediu din cadrul CE.
Desi nu a putut participa la conferinta, el le-a trimis un mesaj video invitatilorprezenti la conferinta, in care a subliniat importanta unor angajamente ambitioase si serioase din partea cat mai multor state. „Pentru a nu depasi o crestere a temperaturii medii cu mai mult de doua grade Celsius, tarile dezvoltate ar trebui sa-si reduca emisiile cu 25%-40% pana in 2020. Cei 30% pe care si-i va asuma Uniunea Europeana in cazul in care vor exista si alte angajamente la fel de ambitioase din partea altor state se incadreaza in aceste limite”, a precizat el.
Un mesaj de incurajare a venit si din partea comisarului european pentru mediu Stavros Dimas, care a felicitat Asociatia Green Revolution si Reprezentanta Comisiei Europene in Romania de a reuni autoritatile publice, sectorul privat si societatea civila intr-o dezbatere premergatoare negocierilor COP 15. Ministrii mediuluisi oficiali din intreaga lume se intalnesc la Copenhaga pe 7 decembrie pentru a pune bazele legale ale cooperarii internationale viitoare in lupta cu incalzirea globala.
In asteptarea acestui eveniment, conferinta „Romania pe drumul spre Copenhaga” a avut ca scop evaluarea impactului viitorului acord global de reducere a emisiilor asupra politicilor nationale de mediu, economice si sociale.
