Calitatea vieții din București plasează Capitala pe locul 107 într-un top care cuprinde 231 de orașe. Concluzia a fost exprimată în cel mai recent index al calității vieții, realizat anual de Mercer. Un indicator important pentru calitatea vieții este gradul de dezvoltare urbană. În cadrul conferinței Cities of Tomorrow, organizată de Camera de Comerț Româno-Germană (AHK), experți germani au venit la București pentru a prezenta exemple concrete de feluri în care un oraș se poate dezvolta sustenabil.
În cadrul conferinței, viceprimarul orașului Leipzig, Dorothee Dubrau, împreună cu profesorul Peter Zlonicky, director al Biroului de Studii Urbane din Munchen, au dat exemple de proiecte urbane de dezvoltare susteniabilă.
Exemple de dezvoltare urbană durabilă: decreștere și creștere în Leipzig
Leipzigul s-a transformat, dintr-un oraș tipic al fostului bloc estic, într-un oraș prosper și modern.
Potrivit viceprimarului,Dorothee Dubrau, Leipzig a fost un oraș medieval „ca la carte” și, în prezent, centrul orașului este păstrat 100%, pentru că dezvoltarea acestuia s-a produs către exterior.
„În 1989, în vederi, Leipzig-ul se prezenta ca un oraș unde lucrurile mergeau bine. Dar, dacă te uitai în spatele fațadelor, lucrurile arătau puțin altfel. Deși se construise foarte mult, situația locativă era din ce în ce mai rea. Nu se investise în renovare și foarte multe clădirii se prăbușeau pentru că industria afectase zonele rezidențiale”
De asemenea, orașul s-a mai confruntat și cu o altă problemă – scăderea populației cu aproximativ 100.000 în anii `90. Pentru a fructifica această stare de fapt, autoritățile publice s-au gândit la „o soluție de neimaginat astăzi”, după cum o numește Dubrau. S-a hotărât demolarea blocurilor. Nu doar spațiile locative au fost dărâmate, ci și clădirile istorice.
„Au fost demolate 14.000 de locuințe. Și nu au fost dărâmate numai blocurile din plăci, ci s-au dărâmat și clădiri istorice, care erau aproape de prăbușire și care nu se mai potriveau în peisajul urbanist. Orașul a încercat să folosească acele spații în alt fel”
De asemenea, din fabricile dezafectate și casele nelocuite, lăsate în urmă, s-au construit spații verzi, care să aducă o plus valoare zonei. De exemplu, într-o fabrică dezafectată a orașului, municipalitatea a hotărât ca acolo să se desfășoare un festivalul de Wave Gothic. Ulterior, zona a devenit un centru de concerte.
După ce orașul a suferit o pierdere a populației, în 2000, lumea a început să se mute din zona rurală la oraș.
„Zece ani mai târziu, toată lumea se mută din zona rurală în oraș și una dintre cele mai mai mari rate de creștere o are Leipzig. Oamenii nu vin numai din est, vin din toată Germania către Leipzig”
Astfel, o nouă problemă care a apărut a fost spațiul insuficient pentru construcția de noi școli, necesare unei populații în creștere. Potrivit lui Dorothee Dubrau, în prezent, experții au idei pentru construcția de școli pe suprafețe mai mici, în înălțime, și nu pe suprafețe rectangulare după modelul obișnuit.
Revitalizarea fostei zone industrializate din Rhur
Unul dintre exemplele de dezvoltare urbană durabilă dat de Profesorul Peter Zlonicky, Director al Biroului de Studii Urbane din Munchen, a fost regiunea Rhur. El susține că au existat destul de multe elemente de identitate care au definit orașele mici, care, între timp, s-au pierdut. Unul dintre ele sunt bisericile.
„În Europa, multe biserici și-au pierdut destinația. Acum unele dintre ele sunt folosite pentru activități sociale, iar altele fost demolate”
Partea nordică a regiunii Rhur, odată puternic industrializată, în prezent, a intrat în declin. Pentru a rezolva problema, expertul german spune că au contribuit 17 orașe și că s-a creat o agenție informală.
„Am invitat 17 orașe ale regiunii să participe și am creat o agenție informală. Am făcut asta pentru că am considerat că, pentru 10 ani, deci nu pentru 100, nu este nevoie să dublăm activitățile administrației locale. Împreună cu universitățile și diferite instituții publice am creat un memorandum simplu”
De asemenea, expertul spune că întreaga abordare ce a stat la baza revitalizării zonei de nord a bazniului Rhur nu s-a bazat pe inițiativa din partea autorităților.
„Nu așteptăm să se modifice legislația sau să vină guvernul să modifice programele. Încercăm să ne descurcăm singuri, fără a aștepta ca cineva să ne ajute. Guvernul va vedea ce facem și dacă îi convingem că planul nostru este rezonabil, o să modifice condițiile pentru alte orașe”.
