Primele deversări ale apelor radioactive provenite de la centrala nucleară Fukushima sunt în conformitate cu previziunile și nu au un impact radiologic asupra populației, conform declarației făcute de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit relatărilor AFP. Ecologiștii și o parte a populației nu sunt însă de acord.
Rafael Grossi, directorul general al AIEA, a afirmat în timpul unei vizite la Stockholm: „Am putut să confirmăm că primele deversări ale apei nu conțineau radioizotopi la niveluri nocive.”
El a adăugat: „Aceste prime deversări sunt conforme cu așteptările noastre, dar vom continua să supraveghem aceste lucruri până când ultima picătură va fi deversată.”
Deversarea apelor radioactive de la Fukushima a provocat îngrijorări printre pescarii japonezi și a generat opoziție din partea Chinei, care și-a suspendat importurile de produse marine din Japonia. În plus, autoritățile din Tokyo au acuzat China de o serie de acțiuni anti-japoneze recente.
Această decizie de deversare a apei radioactive în Oceanul Pacific a stârnit însă îngrijorări și discuții la nivel internațional cu privire la siguranța acestei acțiuni. Un cutremur urmat de un tsunami în 2011 a afectat grav centrala nucleară Fukushima, deteriorând sistemul de răcire și determinând supraîncălzirea miezurilor reactorilor și contaminarea apei din instalație cu materiale înalt radioactive.
Începând cu acel moment, compania Tepco responsabilă de centrala nucleară a început să pompeze apă pentru a răci tijele de combustibil ale reactorilor. Acest lucru a condus la producerea zilnică de apă contaminată, care este stocată în peste 1.000 de rezervoare, suficient pentru a umple peste 500 de piscine olimpice.
Japonia susține că are nevoie de terenul ocupat de aceste rezervoare pentru a construi noi facilități pentru a dezafecta în siguranță centrala nucleară. De asemenea, au fost exprimate temeri cu privire la consecințele în cazul în care rezervoarele s-ar prăbuși în cazul unui dezastru natural.
Un proces de 30 de ani
Agenția Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și-a dat acordul pentru deversarea acestei ape. Prima deversare face parte dintr-un plan care include patru etape și se va întinde până la sfârșitul lunii martie 2024. Întregul proces este estimat să dureze cel puțin 30 de ani, relatează BBC.
În ciuda asigurărilor legate de siguranța acțiunii, există îngrijorări și discuții contradictorii cu privire la impactul deversării apei radioactive în ocean. Un element radioactiv numit tritiu este cauza principală a acestor îngrijorări, deoarece nu există tehnologie disponibilă pentru a îndepărta acest element din apa contaminată. În schimb, apa este diluată.
Chiar dacă mulți experți susțin că deversarea apei radioactive este sigură în mare măsură, nu toți oamenii de știință sunt de acord cu impactul pe care îl va avea. Tritiul poate fi găsit în apele de pe tot globul, iar mulți cercetători argumentează că impactul este minim în cazul concentrațiilor reduse de tritiu.
Cu toate acestea, criticii susțin că sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege cum ar putea afecta această deversare fundul oceanului, viața marină și oamenii. AIEA, care are un birou permanent la Fukushima, a declarat că analiza independentă efectuată pe sit a arătat că concentrația de tritiu în apa deversată era „mult sub limita operațională de 1.500 de becquereli pe litru (Bq/L)”.
Această limită este de șase ori mai mică decât limita Organizației Mondiale a Sănătății pentru apa de băut, care este de 10.000 Bq/L. Conform declarațiilor, probele de apă de mare prelevate în zonă au arătat nivele de radioactivitate mult sub limitele de siguranță.
Cu toate acestea, există voci critice, inclusiv organizații de mediu precum Greenpeace, care susțin că există riscuri și că sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege impactul pe termen lung al acestei acțiuni. Chiar și în contextul divergențelor de opinie, directorul general al AIEA și alți oficiali îndeamnă comunitatea internațională să se bazeze pe știință în evaluarea acestei situații complexe.
Asociația Națională a Laboratoarelor Marine din SUA a emis o declarație în decembrie 2022 prin care afirma că nu a fost convinsă de datele prezentate de Japonia.
Și biologul marin Robert Richmond, de la Universitatea din Hawaii, a declarat pentru BBC: „Am văzut o evaluare inadecvată a impactului radiologic și ecologic, ceea ce ne îngrijorează foarte mult, deoarece ne face să credem că Japonia nu ar putea doar să detecteze ceea ce intră în apă, sedimente și organisme, dar dacă o face, nu există nicio modalitate de a-l îndepărta… nu există nicio cale de a pune geniul înapoi în sticlă.”
China a interzis produsele marine japoneze ca urmare a deversării apei radioactive. Unii comentatori din media consideră că aceasta ar putea fi o mișcare politică, mai ales că experții susțin că nu există dovezi științifice care să susțină îngrijorările legate de produsele marine, deoarece nivelul de radiații eliberate este atât de scăzut.
Cu toate acestea, mulți oameni expuși zilnic la Oceanul Pacific au îngrijorări.
Scufundătoarele tradiționale din Coreea de Sud, cunoscute sub numele de „haenyeo”, au declarat pentru BBC că sunt neliniștite.
„Acum simt că nu este sigur să fac scufundări„, spune Kim Eun-ah, care a lucrat în această profesie în apropierea Insulei Jeju timp de șase ani. „Ne considerăm parte din mare, deoarece ne scufundăm cu propriile noastre corpuri„, explică ea.
Experții afirmă că apa radioactivă ar putea fi transportată de curenții oceanici, în special de curentul Kuroshio din Pacific.
Pescarii au transmis BBC că se tem că reputația lor a fost deteriorată permanent și sunt îngrijorați pentru locurile de muncă.
Președintele Forumului Insulelor din Pacific și prim-ministrul Insulelor Cook, Mark Brown, la fel ca și AIEA, afirmă că crede că această acțiune „respectă standardele internaționale de siguranță”.
El a adăugat că nu toate națiunile din regiune pot fi de acord cu această problemă „complexă”, dar le-a cerut să „evalueze datele științifice”.
Citește și: Explicativ 1: Cele mai mari pericole legate de centrala nucleară Zaporojie și riscurile pentru populație
Explicativ 2: Riscurile militare legate de centrala Zaporojie și măsurile pentru populație
Germania și-a închis ultimele reactoare nucleare, însă problema emisiilor de CO2 rămâne deschisă
***
Acest text a fost generat în parte cu ajutorul ChatGPT, model de generare a limbajului dezvoltat de OpenAI. După generarea limbajului provizoriu, autorul a revizuit, editat și modificat textul conform propriilor preferințe și își asumă responsabilitatea finală pentru conținutul acestuia.
