Situația de la centrala Zaporojie, cea mai mare din Europa, a stârnit îngrijorări încă de când a intrat sub control rusesc, după începerea războiului din Ucraina. În explicativul publicat vineri am explicat cât de importantă este alimentarea cu energie a centralei pentru răcirea reactoarelor. În episodul de astăzi vorbim despre riscurile militare legate de centrala Zaporojie și măsurile pentru populație.
Dr. Nikolaus Müllner, șeful Institutului de Științe ale Securității și Riscului Dänenstrasse din Austria, a atras atenția că în acest moment există două riscuri majore:
- Atac militar pentru distrugerea centralei nucleare.
- Atac militar pentru controlul sitului centralei nucleare.
În primul caz, ar fi selectate muniții adecvate pentru a ajunge la ținta, arme capabile să penetreze buncărele, bombe sau rachete ghidate. În acest caz, trebuie presupusă distrugerea uzinei și eliberări semnificative de produși de fisiune aproape imediat. „ Cu toate acestea, acest scenariu nu este foarte probabil, deoarece nu există avantaj aparent pentru părțile aflate în conflict de a distruge și a contamina o zonă extinsă”, a spus expertul, în cadrul unui webinar organizat de Greenpeace.
El a atras atenția că este foarte dificil să te aperi împotriva unui astfel de eveniment, deoarece facilitățile sunt foarte mari și nu sunt construite pentru a fi apărate într-un război.
Un scenariu mai probabil, pe care l-am văzut deja anul trecut într-o mare măsură, ar fi ca pe teritoriul centralei să aibă loc lupte cu scopul de a controla situl, nu de a distruge centrala. În acest caz, ar fi folosite arme care nu sunt destinate să distrugă în mod specific reactorul sau infrastructura, ci arme care să distrugă combatanții. Daunele produse infrastructurii ar fi considerate daune colaterale, iar acest lucru este ceva foarte probabil să se întâmple, potrivit lui Müllner.
„Așadar, întrebarea este cum este protejată centrala nucleară într-o situație de conflict în sit? Aici trebuie să spunem că o centrală nucleară este considerată să funcționeze mereu cu un risc considerabil, deoarece se acumulează produși de fisiune”, a mai spus el.
În plus, alte riscuri pot apărea pentru că unele soluții nu nu pot fi puse în practică în vreme de război. El a reamintit că anul trecut o clădire a centralei a fost incendiată în cadrul luptelor, însă pompierilor nu le-a fost permis accesul pentru a stinge incendiul produs acolo, ceea ce generează situații de risc.
„Deci, chiar dacă situația este puțin mai puțin periculoasă deoarece centralele sunt oprite, nu cred că există motive să ne relaxăm, deoarece centralele nucleare nu sunt concepute să funcționeze într-o situație de război”, a reafirmat el.
Ce ar trebui să facă populația
În cazul unei eliberări radioactive, există un interval de grație de cel puțin câteva zile, o săptămână, două săptămâni între producerea daunelor la centralele nucleare și eliberare. Acest lucru, desigur, permite luarea unor măsuri în afara centralelor nucleare în zona extinsă în jurul acestora.
Jan Vande Putte, campaignerul Greenpeace pentru energie în Belgia și Asia de Est, a reamintit că, de exemplu în cazul accidentului de la Fukushima, radiația, în cazul în care este eliberată, nu se răspândește în cercuri. Poate fi un model extrem de neregulat. Depinde de două grupuri mari de factori:
- cât de mult se va ridica valul de poluare în atmosferă
- condițiile meteorologie, nu doar direcția vântului, ci și umiditatea, presiunea atmosferică, temperature și precipitațiile.
„Dacă plouă într-un anumit loc și într-un nor dens de radioactivitate, se poate forma o concentrație foarte mare unde acea radiație se depune. Astfel, o eliberare poate avea o gamă largă de scenarii diferite. Poate fi o situație foarte locală sau, chiar și după o întrerupere îndelungată, poate fi încă o eliberare la scară mare. Din cauza faptului că izotopii cu durată scurtă nu sunt disponibili în cantități semnificative în reactor, eliberarea va consta în principal în cesiu radioactiv și nu în cantități semnificative de iod. Dar acest lucru este foarte important din punctul de vedere al protecției împotriva radiațiilor, pentru că în această situație nu va fi necesar să luați pastile de iod”, a adăugat Vande Putte.
În condițiile meteorologice excepționale, radiația, chiar și la nivel ridicat poate ajunge departe, deși probabilitatea este foarte mică. Cu toate acestea, pentru un nivel mai scăzut de contaminare, care necesită totuși unele măsuri corective, cum ar fi limitări în agricultură, dar nu relocalizarea populației, aceasta poate apărea în multe situații la distanțe mult mai mari și în altă parte a Europei.
Potrivit reprezentantului Greenpeace, este important ca populația să urmeze recomandările autorităților ucrainene. „Avem toate motivele să credem că această reacție va fi adecvată și toate informațiile pe care le-am văzut până acum au fost adecvate. Ca organizație, am fost foarte critici în privința informațiilor furnizate de autoritățile japoneze după 2011. Dar suntem într-o situație diferită, într-o țară diferită. Și cred că recomandarea noastră este să orientăm populația ucraineană către autoritățile ucrainene”, a spus el.
Nu trebuie subestimat că cele mai multe clădiri, în special în Ucraina, oferă o protecție semnificativă împotriva radiațiilor, spre deosebire de Japonia, pentru că aceste construcții sunt construite din piatră sau beton, și nu din lemn. „Deci, betonul sau piatra oferă o protecție semnificativă, dar înseamnă și să te ții departe de ferestre și uși, să păstrezi distanța față de contaminarea exterioară. Dar protecția poate fi, pentru o perioadă de timp, o protecție foarte eficientă. Și nu vrei să fii într-o situație în care te autoevacuezi sau familia ta se autoevacuează în timp ce există o eliberare de reactivitate din centrală. Deoarece într-o mașină, în transportul public, ești foarte slab protejat. Deci, este foarte important să asculți radio-ul, sursele oficiale de informare, pentru a ști dacă este necesară evacuarea și când”, a mai adăugat el.
AIEA: Situația rămâne precară
Experții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au continuat în ultimele zile să inspecteze părți ale Centralei Nucleare Zaporizhzhya (ZNPP) din Ucraina, fără a observa mine sau explozibili, dar încă așteaptă să obțină accesul necesar pe acoperișurile reactorului 3 și 4, în urma rapoartelor recente conform cărora ar fi fost plasate explozibili acolo, a declarat directorul general Rafael Mariano Grossi, adăugând că situația de siguranță nucleară și securitate rămâne foarte precară.
Cele cinci principii de bază stabilite de directorul general Grossi pe 30 mai la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite afirmă că nu trebuie să existe atacuri asupra centralei și nici din partea acesteia și că nu ar trebui folosită ca depozit sau bază pentru arme grele, lansatoare multiple de rachete, sisteme de artilerie, muniție și tancuri.
Totuși, experții AIEA au auzit o serie de explozii care au avut aparent loc la o anumită distanță de ZNPP, dar care reprezintă totuși o amintire clară a potențialelor riscuri de siguranță nucleară și securitate cu care se confruntă facilitatea în timpul conflictului militar din țară.
Pe 7 iulie, experții AIEA au anunțat că au obținut acces suplimentar la centrala nucleară Zaporizhzhya din Ucraina (ZNPP), fără a observa, până la acel moment, nicio indicație vizibilă privind existența minelor sau a explozibililor.
