Reciclarea ambalajelor devine tot mai mult o prioritate la nivel global, iar Sistemul de Garanție – Returnare (SGR) este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru reducerea poluării și încurajarea economiei circulare. În România, Sistemul de Garanție-Returnare este încă la început de drum, dar a făcut progrese mari, mai ales în ce privește modul în care oamenii se raportează la deșeurile de ambalaje. Ce presupune mai exact SGR, cum funcționează în prezent și ce schimbări sunt așteptate în viitorul apropiat?
Iată ce ar trebui să se întâmple, dar și cât de mult protejăm mediul reciclând sticlele.
Raport SGR la primul an de la înființare
În primul an de funcționare, Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a colectat peste trei miliarde de ambalaje de băuturi, dintre care 2,68 miliarde au fost deja reciclate, ceea ce reprezintă 88% din cantitatea colectată, conform RetuRo, administratorul sistemului.
În luna noiembrie 2024, rata de colectare a fost de 76%. Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) a împlinit, în noiembrie 2024, un an de la lansare.
RetuRo este administratorul SGR, este o companie cu finanțare exclusiv privată. Compania functioneaza în stil non-profit și a fost creată printr-un parteneriat public-privat, având ca acționari organizații din industria băuturilor, retaileri și Ministerul Mediului. Toate fondurile generate sunt reinvestite pentru dezvoltarea SGR, care contribuie la atingerea obiectivelor de reciclare ale Uniunii Europene și la reducerea impactului asupra mediului.
Deșeurile din plastic și reciclarea în UE: fapte și cifre
În timp ce țările UE reciclează mai multe deșeuri din plastic, acestea generează și mai multe.
Fiecare persoană din UE a generat, în medie, 36,1 kilograme de deșeuri din ambalaje din plastic în 2021.
Volumul de deșeuri din ambalaje din plastic generat per locuitor a crescut cu aproximativ 29% (+8,1 kilograme per persoană) între 2010 și 2021, conform Europarl.
Infografic: Reciclarea plasticului pe țări, kilograme per cap de locuitor. Sursa Europarl.europa/Eurostat
Cantitatea totală de deșeuri din plastic produse în UE în 2021 a fost de 16,13 milioane de tone! Aproape 6,56 milioane de tone de deșeuri din plastic au fost reciclate.
UE deja ia măsuri pentru a reduce cantitatea de deșeuri din plastic, dar ce se întâmplă cu deșeurile generate în ciuda tuturor eforturilor? Și cum pot fi crescute ratele de reciclare a plasticului?
În Europa, cea mai utilizată metodă de eliminare a deșeurilor din plastic este recuperarea energetică, care presupune transformarea deșeurilor din plastic în căldură, electricitate sau combustibil utilizabil prin incinerare sau alte procese.
Reciclarea este a doua metodă cea mai utilizată pentru tratarea deșeurilor din plastic.
Jumătate din plasticul colectat pentru reciclare este exportat pentru a fi tratat în țări din afacerea UE.
Motivele exportului includ lipsa capacității, tehnologiei sau resurselor financiare pentru a trata deșeurile local. În același timp, se evită noxele din arderea deșeurilor de plastic, precum și responsabilitatea pentru acestea, exportându-le pe ambele, dimpreună cu impactul nociv de mediu și sănătate publică.
Exporturile UE de toate tipurile de deșeuri către țările din afacerea UE au ajuns la 33 milioane de tone în 2021.
Majoritatea deșeurilor constă în resturi de metale feroase și neferoase, precum și deșeuri de hârtie, plastic, textile și sticlă și merg în principal către Turcia, India și Egipt.
Anterior, o parte semnificativă din deșeurile de plastic exportate erau trimise către China, dar restricțiile impuse importurilor de deșeuri din plastic în China vor reduce, probabil, exporturile din UE.
Acest lucru prezintă riscul unei creșteri a incinerării și depozitării deșeurilor din plastic în Europa.
Între timp, UE încearcă să găsească modalități circulare și ecologice de gestionare a deșeurilor sale din plastic.
Rata scăzută de reciclare a plasticului în UE înseamnă pierderi semnificative pentru economie, precum și pentru mediu.
Aproape 22 milioane de tone de plastic au ajuns în soluri, râuri și oceane în 2019, iar emisiile din ciclul de viață al plasticului sunt prognozate să se dubleze până în 2060, ajungând la 4,3 miliarde de tone de emisii GES.
În 2019, plasticul a generat 1,8 miliarde de tone de emisii de gaze cu efect de seră (GES) – 3,4% din emisiile globale – 90% dintre aceste emisii provenind din producția și conversia acestora din combustibili fosili.
Probleme cu reciclarea plasticului
Principalele probleme care complică reciclarea plasticului sunt calitatea și prețul produsului reciclat, comparativ cu omologul său nereciclat.
Procesatorii de plastic necesită cantități mari de plastic reciclat, fabricat conform specificațiilor strict controlate și la un preț competitiv.
Totuși, deoarece plasticul este ușor de personalizat în funcție de nevoile – funcționale sau estetice – ale fiecărui producător, diversitatea materiei prime complică procesul de reciclare, făcându-l costisitor și afectând calitatea produsului final. Ca urmare, cererea și obligația legală pentru plastice reciclate crește rapid.
În iunie 2019, UE a adoptat noi reguli pentru a aborda problema deșeurilor marine din plastic. Acestea includ un obiectiv de 25% conținut reciclat în sticlele din plastic până în 2025 și 30% până în 2030.
Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord, iar deputații din Parlamentul European l-au aprobat în aprilie 2024.
Regulile cer țărilor UE să reducă deșeurile totale de ambalaje per capita față de 2018 cu 5% până în 2030; cu 10% până în 2035 și cu 15% până în 2040.
Există și dispoziții specifice pentru reducerea deșeurilor din ambalaje din plastic. Anumite tipuri de ambalaje din plastic de unică folosință vor fi interzise din 1 ianuarie 2030.
Până în 2029, 90% dintre recipientele de băuturi din plastic și metal de unică folosință (până la trei litri) vor trebui colectate separat.
Ca parte a Pactului Verde, 55% din deșeurile de ambalaje din plastic ar trebui reciclate până în 2030. Acest lucru ar implica un design mai bun pentru reciclabilitate, dar deputații în Parlamentul European consideră că sunt necesare și măsuri pentru stimularea pieței pentru plasticul reciclat.
În februarie 2024, Parlamentul a aprobat cerințe mai stricte pentru expedierea deșeurilor în afacerea UE.
Regulile interzic exporturile de deșeuri din plastic către țări care nu sunt membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Planurile SGR pentru 2025: Cuvântul-cheie este eficiența
Eficiența va sta în centrul funcționării Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în anul 2025, conform Conferinței Green Report „SGR la un an de la implementare”, unde oficiali, reprezentanți ai mediului de afaceri și ONG-uri au analizat atât progresele realizate, cât și provocările întâmpinate în primul an de funcționare a sistemului.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a evidențiat impactul pozitiv al SGR asupra colectării ambalajelor, subliniind că rata de colectare a depășit 80%, o realizare spectaculoasă pentru România.
„În trecut, performanța noastră la colectarea separată era extrem de modestă. Astăzi, putem spune că am transformat România într-o țară mai curată,” a declarat ministrul, oferind ca exemplu curățarea lacului Bicaz, care a trecut de la a fi sufocat de PET-uri la un exemplu de mediu curat.
Totuși, Fechet a subliniat că sistemul are nevoie de ajustări, printre care investiții în infrastructura de colectare și integrarea completă a micilor comercianți.
Anca Marinescu, reprezentanta administratorului sistemului, RetuRO, a explicat că primul an a fost unul de testare, iar procesul de calibrare continuă.
„Am învățat mult și am îmbunătățit constant sistemul, bazându-ne pe feedback-ul primit,” a declarat ea. Într-o discuţie de anul trecut, Green Report a rămăs fără un răspuns afirmativ când a cerut acces la acest feedback.
Marinescu a evidențiat rolul retailerilor mari în stabilizarea sistemului, dar a atras atenția asupra nevoii de a integra micii comercianți și Horeca (industria care cuprinde serviciile de ospitalitate, restaurante și catering), mai ales în mediul rural.
Pentru 2025, Marinescu a punctat că prioritatea va fi eficientizarea proceselor, extinderea infrastructurii în zonele defavorizate și educarea publicului.
Un aspect esențial discutat la conferință a fost extinderea sistemului în mediul rural. Ministrul Fechet a recunoscut că infrastructura actuală este insuficientă în aceste zone. „Dacă vrem să atingem ținta de 90% rată de colectare, trebuie să pătrundem până în ultimul cătun,” a declarat el.
De asemenea, Alin Vișan, reprezentantul Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu, a accentuat nevoia de sprijin pentru micii comercianți, care se confruntă cu dificultăți în implementarea sistemului.
Pentru 2025, planurile pentru SGR se concentrează pe eficientizarea proceselor, extinderea infrastructurii și educarea consumatorilor.
Succesul primului an al sistemului a demonstrat că schimbarea este posibilă, dar pentru a atinge ținta de 90% rată de colectare și pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, toți actorii implicați trebuie să colaboreze strâns, având eficiența ca obiectiv principal.
SGR – un pas spre normalitate, dar plin de controverse
În a doua lună de aplicare a programului SGR (ianuarie 2024), controversele nu au întârziat să apară, având în vedere că rata de reciclare a fost de doar puțin peste 1%, deși țintele pentru 2024 se voiau a fi de 65% pentru sticlă, plastic și metal.
În acest context, au fost comercializate mai mult de 178 de milioane de recipiente, dar doar aproximativ 2,24 milioane dintre acestea au ajuns în centrele de colectare.
Mai exact, aproximativ 176 de milioane de ambalaje nu au fost returnate, deși consumatorii plătiseră deja garanția pentru ele. La un cost de 0,5 lei per ambalaj vândut, dar nerealizat, rezultă un câștig de 88 de milioane de lei pentru sector, sumă ce a rămas în „buzunarul” comercianților.
De fapt, aceștia au beneficiat de o îmbunătățire a fluxului de numerar, având în vedere că acești bani trebuie totuși plătiți producătorilor, care, la rândul lor, îi virează către administratorul SGR (RetuRO), ceea ce a dus la o creștere semnificativă a fondurilor în conturile firmelor implicate.
În luna februarie 2024, câștigul RetuRO a fost chiar mai mare: din 290 de milioane de recipiente, doar 21 de milioane au fost returnate în centrele de colectare, ceea ce reprezenta o rată de reciclare de 7,2%. În acest caz, suma obținută din colectarea garanției a fost aproape 135 de milioane de lei, ceea ce face ca luna februarie să fi fost chiar mai profitabilă pentru administratorul SGR, care mai încasează de la producători și un comision pentru administrarea sistemului.
De altfel, au apărut reclamații și de la producători. Romaqua Group, unul dintre cei mai mari producători de băuturi din România, a solicitat instanței suspendarea sistemului SGR de returnare a ambalajelor cu garanție, care a intrat în vigoare în noiembrie 2023, numind proiectul „o improvizație”.
„România are nevoie de un astfel de proiect, dar nu în această formă, nu o improvizație. Am semnalat anul trecut toate problemele SGR, prin multe mail-uri, atât către RetuRO, cât și Ministerului Mediului, fără niciun răspuns. Noi suntem deschiși la dialog, dar ca să venim la dialog, trebuie să ne cheme cineva, iar ei nici măcar nu răspund la mail. Nici dezbatere publică nu a fost”, a declarat pentru publicația Profit.ro Radu Lăzăroiu, director general al Romaqua Group și președinte al Patronatului din industria apelor minerale APEMIN.
Un alt aspect controversat, chiar și la un an după implementare, este reprezentat de cozile mari la care românii trebuie să stea pentru a recica. Unii vin cu câteva sticle, însă trebuie să stea la cozi imense după românii mai „strângători”, care vin mai rar, cu cantități mai mari de sticle.
Totodată, pubelele se pot umple destul de rapid, lucru care înseamnă timpi de așteptare mai mari, pentru că angajații lanțurilor de supermarketuri trebuie să vină să golească containerele și să le pună din nou la dispoziția clienților care vin să recicleze.
Totodată, există în continuare probleme: de la etichete contrafăcute, la refuzul aparatelor de colectare de a recicla anumite sticle, deși respectă toate condițiile, până la neincluderea altor tipuri de ambajale de plastic în portofoliul SGR precum sticle de lapte, recipiente de sosuri, etc.
De altfel, Bogdan Balanișcu, secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a vorbit la un eveniment de specialitate organizat în luna octombrie despre faptul că SGR a identificat „peste 20 de probleme”.
Oficialul nu a enumerat lista de probleme găsite, însă a precizat că acestea vor fi rezolvate cât de curând.
