Deşertul Sahara s-a extins cu circa 10% în aproape 100 de ani, conform unui nou studiu efectuat recent în Statele Unite şi publicat la sfârşitul săptămânii trecute.
Sahara, cel mai mare deşert din lume (are o suprafață de 9,2 milioane de km. pătrați, aproape cât SUA) s-a extins cu o suprafaţă între 11% şi 18%, în funcţie de anotimp, potrivit studiului publicat joi în American Meteorological Society’s Journal of Climate, citat de UPI.
Oamenii de ştiinţă au analizat datele privind precipitaţiile anuale înregistrate pe teritoriul Africii între anii 1920 şi 2013. Când media anuală a precipitaţiilor este de 10 centimetri de ploaie pe an sau mai mică, zona respectivă este considerată deşert, notează sursa citată.
Tendinţele din Africa conform cărora verile călduroase devin mai fierbinţi, iar sezoanele ploioase devin mai rare sunt asociate cu factori care includ creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră şi a aerosolilor din atmosferă”, a declarat într-un comunicat de presă Ming Cai, director de program în cadrul Departamentului pentru ştiinţe atmosferice şi geospaţiale a Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă din Statele Unite, care a finanţat cercetarea.
Aceste tendinţe au un efect devastator asupra oamenilor care trăiesc în Africa, ale căror vieţi depind de economiile bazate pe agricultură”, a adăugat Cai.
Cea mai semnificativă extindere a deşertului a fost observată în timpul verilor, când Sahara a crescut cu 16% pe parcursul a 93 de ani. La fel ca în cazul altor suprafeţe deşertice, granițele deşertului Sahara fluctuează în funcţie de anotimpuri, respectiv de cât de secetoase sunt iernile și cât de umede sunt verile.
Cele mai mari diferenţe au avut loc în zonele din nordul şi sudul acestui deşert.
Cercetători cred că o treime din procesul de expansiune poate fi atribuită schimbărilor climatice determinate de om, iar restul de două treimi sunt asociate ciclurilor climatice naturale.
De obicei deşerturile se formează în regiunile subtropicale din cauza circulaţiei atmosferice Hadley care face ca aerul de la suprafaţă să se ridice la Ecuator şi să coboare în zonele subtropicale”, a declarat Sumant Nigam, om de ştiinţă specializat în ştiinţa atmosferică şi a oceanelor la Universitatea Maryland. Această circulaţie atmosferică are un efect de uscare.
Este probabil ca schimbările climatice să accentueze circulaţia Hadley care face ca deșerturile subtropicale să avanseze spre nord”, a mai spus Nigam, adăugând că expansiunea către sud a Sahara sugerează că acolo lucrează niște mecanisme adiţionale”.
Oamenii de ştiinţă vor să cerceteze în profunzime aceste potenţiale cauze.
Următorul nostru pas va fi să aflăm ce cauzează aceste tendinţe, în Sahara, dar şi în alte regiuni”, a declarat Natalie Thomas, unul dintre autorii principali ai studiului, om de ştiinţă la Maryland.
Extinderea zonelor aride va avea consecinţe devastatoare asupra culturilor agricole, au notat cercetătorii.
Am început deja să analizăm tendinţele temperaturilor sezoniere din America de Nord”, a spus Thomas. „Aici, iernile devin mai calde, însă verile se menţin aproximativ la fel. În Africa, găsim opusul – iernile sunt stabile, însă verile devin mai călduroase. Aşadar, efectele din Africa sunt deja mai severe”, a adăugat ea.
