Deputatul democrat-liberal de Alba, Clement Negrut, sustine atat desecretizarea, cat si renegocierea contractului privind zacamantul auroargintifer de la Rosia Montana, din Muntii Apuseni, anunta Agerpres.
Clement Negrut considera ca nu este normal ca statul roman sa beneficieze de mai putin de 20% din zacamantul de la Rosia Montana. Deputatul democrat-liberal apreciaza ca nu s-a negociat bine acest contract, Negrut avand o obiectie fata de valoarea pe care statul roman o primeste, potrivit acestuia. Parlamentarul de Alba considera si ca nu mai este de actualitate ca acesta sa mai fie la Minvest Deva, o companie care nu mai exista.
"Cred ca trebuie infiintata o societate care sa fie in judetul Alba. (…) Cred ca ajunge cat Hunedoara a trait de pe urma exploatarilor miniere din Alba. RosiaMin (fosta exploatare de stat din Rosia Montana, inchisa in 2006 – n.r.) a fost cea care a tinut 60% din Minvest Deva pana in 2001-2002", a spus Negrut, fost subprefect de Alba intre 2005 si 2008. In ceea ce priveste desecretizarea contractului, deputatul democrat-liberal se numara printre cei care sustin acest lucru. "Ce atata secret? Stim foarte bine care este zacamantul. (…) Eu zic ca e bine sa se faca public. Nu vad nicio problema in a fi desecretizat. Si eu sustin ca acel contract sa fie desecretizat, sa ne hotaram odata ce vrem sa facem acolo", a conchis Negrut.
Desecretizarea licentelor de concesiune miniera si a documentelor suplimentare pentru proiectul Rosia Montana a fost solicitata, in urma cu peste o luna, si de Fundatia Soros Romania, imediat dupa desecretizarea contractului incheiat intre statul roman si compania canadiana Sterling Resources. Fundatia Soros a cerut desecretizarea contractului incheiat intre statul roman, prin SC Minvest Deva SA, si compania canadiana Gabriel Resources, in vederea infiintarii unei societati pentru exploatarea minereurilor de aur si argint de la Rosia Montana.
Licenta de concesionare pentru exploatarea zacamantului de la Rosia Montana, acordata pentru 20 de ani, a fost primita de societatea Euro Gold Resources, infiintata in 1997, prin asocierea Regiei Autonome a Cuprului Deva cu consortiul minier canadian Gabriel Resources. In 1999, Euro Gold Resources si-a schimbat numele in Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), care avea drept actionari compania Gabriel Resources, cu 80%, Compania Nationala Minvest SA Deva, cu 18,8%, si companiile private Cartel BAU SA, Foricon SA si Comat Trading SA (Romania), cu 1,2%.
Foto: Descopera
In urma cu un deceniu, studiile geologice si de explorare efectuate in zona Rosia Montana – Bucium, in Muntii Apuseni, evidentiau existenta unor resurse de 250 tone de aur in steril si de aproape 1.400 tone de argint, motiv pentru care s-a afirmat ca aici se afla cel mai mare zacamant auroargintifer descoperit in Europa. In 2001-2002, reprezentantii companiei estimau ca zacamantul de la Rosia Montana contine peste 450 de tone de aur si peste 1.700 tone de argint. Alte date mai recente arata ca zacamantul ar contine in jur de 323 de tone de aur si peste 1.600 de tone de argint.
Activitatile de exploatare propuse pentru Rosia Montana sunt planificate sa dureze 16 ani si vor consta din activitati conventionale de exploatare in cariera cu tehnici de perforare, puscare, incarcare cu excavatoare hidraulice si de transport al minereului cu basculante. Locurile de munca vor varia de la 1.200 in perioada de constructie, la circa 600 in perioada de exploatare. Compania Gabriel Resources a investit pana in prezent in proiectul Rosia Montana peste 350 de milioane de dolari, in conditiile in care nu a demarat inca exploatarea propriu-zisa a zacamantului auroargintifer. Dovezile istorice arata ca la Rosia Montana activitatea miniera a inceput inainte de secolul I i.Hr.
