Gunoiul de grajd reprezintă o resursă agricolă importantă, dar și un potențial ridicat de risc pentru mediu, în funcție de modul în care este gestionat. Datele publicate de Eurostat în ianuarie prezintă faptul că, la nivelul anului 2020, 40% dintre fermele din Uniunea Europeană dețineau instalații de depozitare a gunoiului de grajd, cu variații semnificative între statele membre.
Disparități între statele membre în privința infrastructurii de depozitare
Exploatațiile agricole din UE adoptă metode diferite pentru depozitarea gunoiului de grajd, iar procentul celor care dispun de infrastructură adecvată variază considerabil:
Țările cu cele mai ridicate procente de ferme echipate corespunzător sunt:
-
- Slovenia – aproape 100% dintre ferme au instalații de depozitare.
- Letonia – 98% dintre ferme.
- Estonia – 92% dintre ferme.
Țările cu cele mai mici procente de ferme care dispun de astfel de instalații sunt:
-
- Cipru – doar 7% dintre ferme au infrastructură de depozitare.
- Grecia – 11% dintre ferme.
- Italia – 18% dintre ferme.
Această disparitate reflectă diferențele în politicile agricole și reglementările privind gestionarea deșeurilor agricole, dar și nivelul de sprijin financiar disponibil fermierilor pentru modernizarea fermelor.
Evoluția metodelor de depozitare: o tendință pozitivă pentru mediu
Depozitarea gunoiului de grajd poate avea un impact semnificativ asupra calității aerului, apei și solului, în special în cazul depozitării necontrolate. În 2020, în rândul fermelor care dispun de instalații de depozitare, metodele utilizate au fost:
- 57% – depozitare pentru gunoi de grajd solid
- 16% – depozitare acoperită pentru gunoiul de grajd lichid
- 10% – utilizarea sistemului de așternut adânc
- 6% – gropi de gunoi de grajd sub izolarea animalelor
- 5% – depozitare neacoperită a gunoiului de grajd lichid, un factor major de poluare
- 6% – alte metode de depozitare.
Un progres important este reducerea utilizării depozitării neacoperite a gunoiului de grajd lichid, care a scăzut cu 5% între 2010 și 2020.
Acest tip de depozitare prezintă riscuri mari pentru mediu, deoarece favorizează evaporarea amoniacului (NH3), contribuind la poluarea aerului și la scurgerea nutrienților în sol și în apele subterane.
Țările care au eliminat sau redus semnificativ depozitarea neacoperită
Unele state membre au adoptat măsuri stricte pentru eliminarea depozitării neacoperite a gunoiului de grajd lichid. Cele mai mari scăderi ale utilizării acestor metode au fost înregistrate în Luxemburg (-43%), Irlanda – reducere de (-36%), Germania (–35%), Belgia (–32%).
În plus, Țările de Jos și Malta au eliminat complet acest tip de depozitare, protejând astfel mediul de poluarea apei și a aerului.
Țările unde depozitarea neacoperită a gunoiului de grajd lichid a crescut
Cu toate că tendința generală în UE este de reducere a metodelor poluante de depozitare, unele state au înregistrat creșteri:
- Spania – +5 puncte procentuale.
- Estonia – +3 puncte procentuale.
- Cehia – +0,4 puncte procentuale.
- Bulgaria – +0,2 puncte procentuale.
- Italia – +0,1 puncte procentuale.
Aceste creșteri pot fi cauzate de reglementări mai permisive, costurile ridicate ale modernizării fermelor sau lipsa stimulentelor financiare pentru adoptarea tehnologiilor ecologice.
Conform datelor publicate recent de Eurostat, la nivelul anului 2020, aproximativ 40% dintre exploatațiile agricole din Uniunea Europeană (UE) dispuneau de facilități de stocare a gunoiului de grajd. În România, această pondere era sub media UE, deși țara noastră deține aproape o cincime din totalul exploatațiilor agricole din UE.
În contrast, state precum Slovenia (99,9%), Letonia (98,8%) și Estonia (92,3%) au înregistrat cele mai ridicate procente de ferme cu facilități de stocare a gunoiului de grajd. La polul opus, Cipru (6,8%), Grecia (11,1%) și Italia (17,8%) au avut cele mai scăzute procente.
Analizând tendințele din perioada 2010-2020, s-a observat o scădere cu 5 puncte procentuale a fermelor din UE care utilizează facilități neacoperite pentru stocarea gunoiului de grajd lichid. Această reducere este importantă, având în vedere riscurile de mediu asociate cu astfel de practici, precum emisiile de amoniac și infiltrarea nutrienților în apele de suprafață și subterane.
În unele țări, precum Țările de Jos și Malta, nu mai există ferme cu facilități neacoperite de stocare a gunoiului de grajd. Alte state au înregistrat scăderi semnificative în utilizarea acestor facilități: Luxemburg (-43 pp), Irlanda (-36 pp), Germania (-35 pp) și Belgia (-32 pp). Cu toate acestea, în Spania și Estonia s-a observat o creștere a utilizării facilităților neacoperite, cu 5 pp și, respectiv, 3 pp.
Având în vedere importanța evaluării emisiilor de oxid de azot (N₂O) în agricultură, se face o distincție între sistemele de depozitare a gunoiului de grajd solid și lichid.
Tipuri de depozitare a gunoiului de grajd
Gunoiul de grajd solid poate fi depozitat în grămezi neconfinate, stivuit în movile, păstrat în zone deschise fără vegetație sau în grămezi de compost aerate.
O altă metodă este așternutul adânc, care permite acumularea și descompunerea gunoiului de grajd în interiorul grajdului.
Gunoiul de grajd lichid poate fi stocat în gropi situate sub adăposturile animalelor, în rezervoare sau iazuri, fie acoperite, fie neacoperite.
Este important de menționat că unele exploatații agricole pot utiliza mai multe tipuri de facilități de depozitare. Fiecare metodă are caracteristici specifice, inclusiv volumul de stocare, nivelul de miros, riscul de scurgere, reținerea nutrienților, pericolele legate de gaze și emisiile poluante.
Compararea metodelor de depozitare în UE
Pentru a analiza diferențele dintre tipurile de depozitare a gunoiului de grajd în diverse țări, sunt utilizate procente relative.
În 2020, la nivelul UE, distribuția fermelor care dețin instalații de depozitare a gunoiului de grajd era următoarea:
- 57% aveau instalații pentru gunoi de grajd solid.
- 16% foloseau instalații acoperite pentru gunoiul de grajd lichid.
- 10% utilizau sistemul de așternut adânc.
- 6% depozitau gunoiul de grajd în gropi sub adăposturile animalelor.
- 5% foloseau depozitare neacoperită pentru gunoiul de grajd lichid.
- 6% utilizau alte metode de depozitare.
Diferențe între statele membre
Depozitarea gunoiului de grajd solid a fost cea mai comună metodă în aproape toate țările UE. Totuși, au existat excepții:
În Irlanda, doar 36% din exploatații utilizau această metodă, comparativ cu 47% care foloseau depozitare acoperită pentru gunoiul de grajd lichid.
În Țările de Jos, 30% din exploatații utilizau atât depozitare pentru gunoi de grajd solid, cât și instalații acoperite pentru gunoiul lichid.
În 13 state membre, peste 60% dintre instalațiile de depozitare erau destinate gunoiului solid, iar în Cipru, Bulgaria și Grecia, procentul depășea 90%.
Depozitarea gunoiului de grajd lichid în rezervoare acoperite a fost predominantă în Irlanda și Elveția – 44% din totalul instalațiilor de depozitare. Sau in Austria (35%), Slovenia (34%), Țările de Jos (30%) și Germania (29%).
Prin contrast, Bulgaria, Grecia și România aveau aproape zero astfel de instalații.
Depozitarea gunoiului de grajd lichid neacoperit a fost mai puțin frecventă în UE. Dar în Finlanda, 22% dintre instalațiile de depozitare erau pentru gunoi de grajd lichid neacoperit. În Franța și Spania, acest tip de depozitare reprezenta 13% și, respectiv, 11% din total.
Metode alternative de depozitare, adică așternut adânc sau gropi sub adăposturi, au fost mai des utilizate în, Portugalia în cazul a 66% din totalul instalațiilor de depozitare, în Danemarca – 45%, și în Ungaria – 40%.
În concluzie, deși România are un număr semnificativ de exploatații agricole la nivelul UE, ponderea celor cu facilități adecvate de stocare a gunoiului de grajd este sub media europeană.
Adoptarea unor practici îmbunătățite de gestionare a gunoiului de grajd ar putea contribui la reducerea impactului asupra mediului și la creșterea sustenabilității agriculturii românești.
Impactul depozitării gunoiului de grajd asupra mediului
Gestionarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd are consecințe grave asupra mediului:
Poluarea apei – Nutrienții din gunoiul de grajd, cum ar fi azotul și fosforul, pot ajunge în apele subterane și în râuri, contribuind la eutrofizarea lacurilor și mării. Adică acești nutrienți încurajează creșterea excesivă a vegetației acvatice, conducând la reducerea calității apei.
Emisii de gaze nocive – Depozitarea neacoperită contribuie la eliberarea de amoniac (NH3) în atmosferă, afectând calitatea aerului și accelerând schimbările climatice.
Impact asupra biodiversității – Scurgerile de nutrienți afectează echilibrul ecosistemelor acvatice, punând în pericol flora și fauna.
Măsuri necesare pentru o gestionare durabilă a gunoiului de grajd
Pentru a reduce impactul negativ al gestionării gunoiului de grajd asupra mediului, UE trebuie să continue să sprijine fermierii prin:
- Finanțarea modernizării fermelor – investiții în instalații acoperite pentru gunoiul de grajd lichid.
- Reglementări mai stricte – impunerea unor limite pentru depozitarea neacoperită.
- Promovarea agriculturii ecologice – stimulente pentru utilizarea gunoiului de grajd ca fertilizant natural, fără riscuri pentru sol și apă.
- Educația fermierilor – informarea acestora despre beneficiile gestionării corecte a deșeurilor agricole.
Depozitarea gunoiului de grajd rămâne o problemă majoră în agricultură, atât din perspectiva impactului asupra mediului, cât și a eficienței în utilizarea resurselor. În timp ce unele state membre au făcut progrese semnificative în reducerea metodelor poluante de depozitare, altele mai au un drum lung de parcurs.
Prin măsuri coordonate la nivel european, investiții și reglementări stricte, Uniunea Europeană poate asigura un echilibru între producția agricolă durabilă și protecția mediului, contribuind la reducerea poluării și la utilizarea responsabilă a resurselor naturale.
Pentru mai multe date statistice consultați raportul EUROSTAT.
#gunoidegrajd #depozitaregunoidegrajd #gunoidegrajdlichid #reglementaridepozitaregunoidegrajd #poluaregunoidegrajd #manurestoragefacilities #manuredata #poluareapa #poluareaer #depozitarinecontrolatedegunoi
