Începând cu 1 ianuarie 2025, aruncarea hainelor vechi/uzate în containere pentru deșeuri mixte va deveni ilegală atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România. Primăriile trebuie să pună la dispoziția cetățenilor containere pentru reciclarea textilelor.
Industria textilă a devenit unul dintre cei mai mari poluatori la nivel global, iar impactul hainelor asupra mediului este comparabil cu cel al plasticului.
În ultimele decenii, producția de articole vestimentare s-a dublat, în timp ce durata medie de utilizare a unei haine s-a redus semnificativ.
În Uniunea Europeană, fiecare persoană consumă în medie 26 de kilograme de textile anual, dintre care aproape jumătate ajung să fie aruncate.
Potrivit Agenției Europene pentru Mediu, pentru a produce hainele purtate de o singură persoană pe parcursul vieții, sunt necesare 391 de kilograme de materii prime, 400 de metri pătrați de teren agricol și 9 metri cubi de apă.
Se estimează că, până în 2030, consumul global de îmbrăcăminte și încălțăminte va crește cu 63%, ajungând de la 62 de milioane de tone, în prezent, la 102 milioane de tone.
Îmbrăcămintea reprezintă 81% din consumul total de textile în spațiul comunitar, iar tendința de a folosi articole vestimentare pentru perioade tot mai scurte înainte de a fi aruncate este unul dintre principalii factori care alimentează supraproducția și consumul excesiv.
În România, colectarea de deșeuri textile se limitează, în mare parte, la inițiativele punctuale ale unor magazine de haine care oferă clienților opțiunea de a preda articolele uzate, și ale câtorva primării care au început să monteze containere pentru colectarea textilelor.
Aceste inițiative sunt însă insuficiente la scară națională, iar lipsa unui sistem organizat de colectare și reciclare face ca majoritatea deșeurilor textile să ajungă fie în gropile de gunoi, fie abandonate în natură.
Această situație reflectă lipsa unui cadru național coerent și a infrastructurii necesare pentru gestionarea deșeurilor textile, în ciuda obligațiilor impuse de Uniunea Europeană prin directiva cadru 2008/98/CE, care cer statelor membre să implementeze sisteme de colectare separată pentru textile până în 2025.
Fără intervenții sistematice și politici eficiente, România riscă să rateze oportunitatea de a transforma un flux de deșeuri problematic într-o resursă reutilizabilă
Cum stăm în România?
Începând cu 1 ianuarie 2025, primăriile din România vor fi obligate să asigure containere speciale pentru colectarea separată a textilelor, conform cerințelor Uniunii Europene.
Cu toate acestea, problema majoră rămâne ce se întâmplă ulterior cu aceste deșeuri, deoarece România nu dispune în prezent de centre specializate pentru reciclarea textilelor.
Situația reflectă o provocare globală, deoarece reciclarea textilelor este extrem de dificilă din cauza compoziției complexe a materialelor: amestecuri de fibre naturale și sintetice, tratamente chimice.
La nivel mondial, doar o mică parte a textilelor colectate este efectiv reciclată în fibre reutilizabile, restul fiind incinerate, transformate în combustibil derivat sau depozitate în gropile de gunoi.
În lipsa unor soluții locale, România ar putea fi nevoită să exporte aceste deșeuri textile către alte țări care dispun de infrastructura necesară, ceea ce ar genera costuri suplimentare și un impact negativ asupra mediului.
Soluțiile durabile ar trebui să includă dezvoltarea de centre locale de reciclare, promovarea reutilizării și sprijinirea cercetării pentru tehnologii mai eficiente în reciclarea textilelor.
Mai mult, România se confruntă cu o problemă majoră legată de gestionarea deșeurilor, în special din cauza taxei foarte mici de depozitare a deșeurilor în gropile de gunoi, care este de doar 50 de euro pe tonă, comparativ cu 500 de euro în statele vestice.
Diferența de costuri face ca depozitarea deșeurilor în România să fie mult mai atractivă pentru comercianții care doresc să evite taxele mai mari din alte țări.
Astfel, țara noastră a devenit un punct de destinație pentru cantități mari de textile second-hand, care sunt aduse ilegal și ajung în gropile de gunoi, fără a fi procesate corespunzător.
Această practică nu doar că pune o presiune suplimentară asupra mediului, dar și subminează eforturile de reciclare și gestionare sustenabilă a deșeurilor.
În plus, prin importul ilegal al acestor haine, România nu beneficiază de valoare adăugată în reciclarea sau reutilizarea acestora, iar deșeurile textile rămân o problemă nerezolvată.
„Odată cu obligaţia de colectare separată a deşeurilor textile de la populaţie, trasată prin lege primăriilor, asistăm practic la apariţia unei noi pieţe”, declarat pentru Green Report, Raul Pop, directorul de programe al asociației Ecoteca.
„Ca întotdeauna, orice început se va dovedi provocator: materialul astfel recuperat nu are deocamdată standarde de separare, reparare, reciclare. Nu există încă vreo schemă de finanţare sau responsabilitate a producătorului. Materialul în sine, deocamdată fără o soluţie de reciclare la scară semnificativă, nu are o valoare care să permită finanţarea colectării. Aşadar sarcina rămâne în întregime asupra bugetelor locale sau, eventual, asupra cetăţeanului care predă acest tip de deşeu”, a mai spus acesta.
România se află în fața unei provocări majore în gestionarea deșeurilor textile, în condițiile în care nu dispune încă de infrastructura necesară și nici de un cadru legislativ adecvat.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România s-a angajat să construiască cel puțin 26 de instalații de reciclare a deșeurilor, care urmează să devină funcționale până la 30 iunie 2026.
Pentru implementarea acestor instalații, PNRR alocă un buget de 220 de milioane de euro.
Această investiție ar putea contribui semnificativ la crearea infrastructurii necesare pentru reciclarea textilelor, însă succesul va depinde de planificarea, execuția și utilizarea eficientă a fondurilor disponibile.
Avem, totuși, containere pentru colectarea deșeurilor în țară
În Buzău, autoritățile locale au implementat încă din 2021 un sistem de colectare separată a deșeurilor prin montarea unor containere speciale.
Materialele colectate sunt redirecționate fie către magainele second hand, fie către fabrici, care le transformă în diverse produse: de exemplu, covoare.
Magazinele Kaufland pun la dispoziția clienților containere dedicate pentru colectarea deșeurilor textile din decembrie 2022. Containerele sunt amplasate în parcarea hipermarketului, în apropierea automatului de colectare a ambalajelor din PET, sticlă și aluminiu.
Deșeurile textile colectate sunt gestionate de un partener autorizat al Kaufland, care se ocupă de igienizarea, repararea și transformarea acestora în produse noi, precum lavete de curățenie.
În 2024, Primăria Sectorului 6 a înființat 12 puncte de colectare pentru textilele și încălțămintea uzate.
Hainele și încălțămintea depuse în containere sunt sortate și transformate în produse utile, precum lavete pentru curățenie, umplutură pentru tapițerii sau fibre utilizate în confecționarea hainelor sustenabile.
Am încercat să stăm de vorbă cu un reprezentant al Primăriei Sectorului 6 pentru a înțelege care-i traseul deșeurilor colectate în containere puse la dispoziție populației și cine le reciclează, dacă există contracte cu privați și ce cantități se colectează lunar, dar până la momentul publicării acestui articol, nu am reușit să obținem un răspuns.
În concluzie, chestiunea reciclării deșeurilor textile pare să fie lăsată de statul român în grija administrațiilor locale și a privaților, precum și a ong-urilor de profil.
Vezi aici lista containerelor textile din România.
#deseuritextile #colectaredeseuri #economiecirculara #directivaUE #ianuarie2025 #primarii #reciclare #wastereduction #reusetextiles #greensolutions
