De ce scade populația delfinilor în Marea Neagră?

Pescuitul, poluarea, capturile accidentale, bolile și războiul din Ucraina pun în pericol populația de delfini din Marea Neagră.

Potrivit ultimelor studii, Marea Neagră numară aproximativ 200.000 de exemplare, o poulație de delfini cu mult mai mică față de cele câteva milioane care apăreau în studiile istorice. 

În ultimii 13 ani, peste 1.200 de cetacee au eșuat pe litoralul românesc, potrivit estimărilor făcute de Mare Nostrum, un ONG de mediu din Constanța care militează pentru protejarea delfinilor din Marea Neagră. 

Potrivit informațiilor ONG-ului, aproximativ 25% dintre delfinii care ajung la mal prezintă urme de prindere în plasă.

Totodată, studiul delfinilor eșuați arată că un număr mare de cazuri de eșuări a fost înregistrat în perioada de prohibiție la calcan – 71.91% în 2011, față de 18.31% în 2015.

Una dintre cele mai cunoscute probleme la nivel global, identificată și la noi dar parțial, și care contribuie direct la mortalitatea cetaceelor este prinderea accidentală în plasele de pescuit, susțin activiștii, care adaugă că această problemă ce nu poate fi rezolvată fără implicarea comunităților din zona costieră. 

Imagine: Plasele de pescuit reprezintă un pericol pentru viața marină. Decembrie 2023. Foto: Facebook/ONG Mare Nostrum
Foto: Plasele de pescuit reprezintă un pericol pentru viața marină. Decembrie 2023. Sursa: Facebook/ONG Mare Nostrum

Ce facem pentru delfini?
Ca urmare a declinului populației de delfini din Marea Neagră, Mare Nostrum a venit cu mai multe recomandări, într-un raport publicat în 2024:

„Este imperios necesară continuarea asumării responsabilității de către statul român a Acordului pentru Conservarea Cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi zona contiguă a Atlanticului (ACCOBAMS)”, se arată în documentul citat. 

Directivele Europene au deschis oportunități noi dar și obligații în ceea ce privește monitorizarea speciilor, mai arată activiștii. Aceștia recomandă ca autoritățile să redefinească și să își asume financiar Planul de acțiune privind conservarea cetaceelor din apele românești ale Mării Negre, prevăzut în Ordinul nr. 374 din 3 septembrie 2004. 

Totodată, implicarea comunității de pescari este foarte importantă, având în vedere numărul mare de delfini eșuați cu urme de prindere în plasele de pescuit.

ONG-ul cere ca pescarii să consemneze și, atunci când pot, să aducă la mal delfinii prinși accidental în plase, „pentru a putea cuantifica mai exact numărul real al mortalității în rândul cetaceelor din apele teritoriale românești, dar și pentru stabilirea spectrului de boli emergente în rândul populației”. 

La fel de importantă, pentru protejarea delfinilor din Marea Neagră, este conservarea stocurilor de peşti care asigură hrana acestora.

Pericolul de peste graniță
Plasele de pescuit, poluarea și scăderea stocurilor de hrană nu sunt singurele cauze care pun în pericol delfinii.

Războiul din Ucraina pune o și mai mare presiune pe această specie. 

În august 2022, Grupul de lucru pentru consecințele războiului din Ucraina asupra mediului (Ukraine War Environmental Consequences Work Group) a atras atenția asupra mortalității ridicate în rândul delfinilor din Marea Neagră. 

„Când se discută despre impactul războiului asupra mediului, oamenii se gândesc în principal la efectele asupra solului. De fapt, războiul are un impact la fel de mare asupra mării, iar biodiversitatea marină este mai sensibilă la efectele militare decât ecosistemele terestre, în principal deoarece corpurile de apă sunt toate interconectate”, scrie sursa citată. 

Printre cauzele care ar putea dăuna delfinilor sunt amintite: toxinele, poluarea fonică și schimbările în compoziția chimică și temperatura apei.

Potrivit Dr. Pavel Goldin, biolog și cercetător principal la Institutul de Zoologie Schmalhausen (Academia de Științe din Ucraina), citat în același articol, există mai multe ipoteze care să justifice gradul mare de mortalitate.

„Prima implică o creștere a bolilor infecțioase, posibil cauzate de apele uzate care ajung în mare sau de o boală care apare în mod natural”, scrie sursa citată. 

„O altă ipoteză este legată de trauma acustică cauzată de luptele militare și explozii și alte perturbări de zgomot subacvatic. În cele din urmă, poate exista un alt factor încă nedescoperit sau puțin înțeles”, mai notează UWECWG. 

Cel mai mare studiu recent
Lipsa datelor cu privire la numărul real de delfini din Marea Neagră a determinat Mare Nostrum să implementeze un program pentru monitorizarea și conservarea delfinilor.

Prin acest program au urmărit să afle numărul real al cetaceelor din Marea Neagră, dar și să identifice problemele, pentru a putea veni cu propuneri pentru conservarea speciilor.

Astfel, în 2023 au fost realizate 44 de expediții terestre de o zi și 34 de intervenții rapide pentru identificarea şi colectarea datelor cu privire la delfinii şi marsuinii eşuaţi. În perioada respectivă au fost găsite 76 de cetacee eșuate. 

Până de curând, estimările istorice ipotetice aratau că în Marea Neagră ar trăi aproximativ 1,5 – 2 milioane de delfini. Cel mai cuprinzător studiu aerian privind cetaceele, realizat în 2019, arată însă că există aproximativ 100.000 de delfini comuni, 90.000 de marsuini și 20.000 de afalini.

 „Acest studiu aerian a oferit primele informații privind abundența, densitatea și distribuția, oferind valori de referință regionale actuale și hărți de densitate pentru toate cele trei specii de cetacee din Marea Neagră în timpul lunilor de vară”, spun reprezentanții Mare Nostrum. 

Noile date arată că populațiile de cetacee din Marea Neagră au suferit ca urmare a activităților umane și nu s-au refăcut complet în urma vânătorii directe, interzisă în 1973 (chiar dacă turcii au continuat să vâneze delfini până în 1983). 

În Marea Neagră trăiesc trei specii de cetacee: delfinul comun (Delphinus delphis ssp. ponticus), delfinul cu bot gros sau afalinul (Tursiops truncatus  ssp. ponticus) și marsuinul (Phocoena phocoena relicta). 

 

#delfini #pescuit #marenostrum #poluare #fishing #dolphins

 

 

 

spot_img

Ultimele știri