Risipim între 30 și 50% dintre alimentele produse, iar această risipă generează o treime din cantitatea totală de gaze cu efect de seră. Cu toate că ne simțim vinovați pentru comportamentul nostru iresponsabil, nu facem prea multe în această privință. De ce? Au încercat să răspundă experții programului REFRESH, în cadrul unei conferințe internaționale organizate recent la Berlin.
Motivul principal pentru care consumatorii risipesc alimente în propria casă este faptul nu le pasă.
În sală, participanții la conferința programului REFRESH împotriva risipei alimentare au ridicat precauți cartonașele roșii și verzi găsite în mapa de prezentare.
Speaker-ul, Erica van Herpen, specialist al Wageninger University, le ceruse să își exprime părerea în legătură cu afirmația de mai sus.
Imediat după, unii participanți au avut posibilitatea să-și și argumenteze alegerea.
Dacă le arăți cum să nu risipească, oferindu-le tehnologia necesară, vor evita risipa”, susținea unul dintre invitați. Un altul a identificat ceea ce el consideră a fi adevăratul motiv al risipei, și anume: lipsa planificării. Părerile au fost împărțite. Un susținător din tabăra adversă crede că „doar când ești sărăc ești constrâns să nu arunci alimente, iar celor care își permit să risipească pur și simplu nu le pasă.
Ce ne împiedică să evităm risipa alimentară
Motivele sunt multiple, potrivit specialiștilor din cadrul proiectului REFRESH. O parte au fost identificate în cadrul unei cercetări-pilot realizate în patru țări europene: Ungaria, Germania, Spania și Olanda. În fiecare țară , experții au organizat câte șase focus-grupuri, cu 147 de participanți în total. La finalul anului trecut, au publicat și concluziile, pe care le-au prezentat recent la conferința REFRESH 2017.
Se pare că unii consumatori sunt pur și simplu inconștienți de impactul pe care îl are risipa de alimente. Autorii atrag atenția că, odată cu alimentele, se pierd energia, apa și pământul necesare cultivării. În plus, prin depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor alimentare se generează metan, un gaz de zeci de ori mai periculos decât CO2. În total, agricultura generează o treime din cantitatea totală de gaze cu efect de seră.
Cât despre cei care cunosc însă impactul, cercetătorii au tras alte concluzii. Aceștia au găsit, se pare, o întreagă serie scuze. Una dintre ele este faptul că „pur și simplu nu știu să gătească din resturi”, potrivit Ericăi van Herpen. Alteori, consumatorii nu au tehnologia, infrastructura sau timpul necesare pentru a preveni risipa. O altă explicație este aceea că persoanele au alte priorități: asigurarea varietății, a siguranței alimentare, a gustului, precum și cumpărarea de alimente sănătoase, la prețuri convenabile.
Cât de mult regretă cei care risipesc alimentele
„În general, oamenii se simt vinovați atunci când risipesc alimente. Dar sentimentul trece rapid”. Este ceea ce a constatat Erica van Herpen și ceilalți autori ai studiului, când au analizat ce simt consumatorii când aruncă la gunoi mâncarea. Vinovăția are însă cauze diferite de la țară la țară.
Dacă cei din Olanda și Germania se gândesc la „sărmanii copii din Africa” și cred că este inacceptabil din punct de vedere social să risipești alimentele, respondenții din Spania și cei din Ungaria au invocat motive financiare.
La final, Erica van Herpen a insistat asupra faptului că oamenii au nevoie de instrumente concrete pentru a evita risipa. „Consumatorii spun că au nevoie de informație. Însă, educație există. La fel cum există deja și o reacție alergică la campaniile de conștientizare. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm pe a facilita acțiunea.”
