Daniel Constantin, propunerea cabinetului Grindeanu pentru Ministerul Mediului, a obținut astăzi aviz favorabil din partea Comisiei pentru Mediu din cadrul Camerei Deputaților, cu 17 voturi pentru și 7 împotrivă. Potrivit declarațiilor din timpul audierilor, una dintre prioritățile mandatului său o reprezintă gestionarea deșeurilor.
Viitorul Ministru al Mediului a amintit că, dintre cele 8 proceduri de infringement pe care România le are pe mediu, 3 au survenit în urma unui management defectuos al deșeurilor. Mai mult, a avertizat că suntem pe punctul de a primi încă un avertisment:
România riscă și aici un infringement în perioada următoare, pe lângă cele 3 pe care le avem, prin faptul că nu există un plan național pentru gestionarea deșeurilor. Sigur că s-au făcut niște pași în acest an, dar înțeleg că nu s-au făcut recepțiile necesare astfel încât să demonstrăm Comisiei Europene că ne-am îndeplinit obligațiile pe care ni le-am luat.
Colectarea și depozitarea, principalele probleme
Daniel Constantin a declarat că problematica deșeurilor trebuie abordată pe 2 mari componente: colectarea selectivă și depozitarea. Printre măsurile prin care vrea să rezolve prima problemă, a menționat o colaborare cu Ministerul Educației, prin care să se introducă în programa școlară noțiuni legate de colectarea selectivă a deșeurilor.
Copiii trebuie să știe de mici ce se întâmplă cu anumite ambalaje când ajung în mediu, care este durată de transformare a acestora. Trebuie să lucrăm pe zona de prevenție.
În ceea ce privește depozitarea deșeurilor, Daniel Constantin a fost mai rezervat în declararea intențiilor. Întrebat despre taxarea depozitării la groapă, a insistat asupra necesității de a identifica măsuri complementare:
Taxa pentru depozitarea deșeurilor […] este o taxă care are un nivel destul de ridicat, 80 de lei pe tonă, și care cred că trebuie să fie subiect de dezbatere imediată, încă de săptămâna viitoare. Există o legislație care a tot fost amânată din 2013 până în prezent. În lipsa altor măsuri complementare, sistemul de colectare și de depozitare a deșeurilor este în momentul de față pur și simplu bulversat. De mâine-poimâine probabil trebuie să discutăm cu factorii de răspundere, astfel încât să găsim soluția cea mai bună.
Întrebat dacă vrea să elimine această taxă, a subliniat că nu a spus acest lucru, ci doar că va analiza situația.
În momentul de față, nu sunt norme decât pentru cei care depozitează, care trebuie să plătească taxa către AFM. Dar ceilalți nu au norme astfel încât să se regleze tot acest circuit. Înainte să vorbim de punerea de taxe, trebuie să punem ordine în sistem și să vorbim de posibilitatea de a finanța și de a se pune în regulă cu sistemul.
Fondul pentru mediu, folosit în sprijinul autorităților locale
Daniel Constantin a mai amintit de necesitatea de a rezolva problema gropilor de gunoi neconforme, care ar fi trebuit închise până la finalul anului 2016, dar pentru care au fost obținute derogări.
Autoritățile publice locale nu au făcut suficient, cunoșteau aceste termene. Sigur, poate nu au avut sursele de finanțare. Cred că instrumentul care s-a creat, sistemul de management integrat al deșeurilor, reprezintă soluția pentru zona de depozitare. […] Sistemele nu sunt însă funcționale peste tot. Nu le schimbăm. Ceea ce s-a făcut cred că este bun și trebuie să implementăm în continuare, dar în zonele în care nu avem un astfel de sistem integrat, trebuie să tratăm cu prioritate.
Potrivit Co-președintelui ALDE, soluția ar putea fi folosirea mai eficientă a sumelor colectate în cadrul Fondului pentru Mediu, din care, „până acum, s-au finanțat doar 3 programe: Casa Verde, Casa Verde Plus și programul Rabla”.
Ne propunem ca din fondul de mediu să venim cu măsuri care să ajute atât autoritățile publice locale, cât și operatorii din domeniu să facă acele investiții necesare unui sistem bun pe care trebui să îl aibă la dispoziție cetățenii. De asemenea, putem să acordăm aceste finanțări din programul operațional Infrastructură Mare. Am estimat că impactul at fi de 530 de milioane până în 2023.
Viitorul ministru a amintit că România are printre cele mai mici rate de reciclare din UE, de doar 4.5%, și că, până în 2020, ar trebui să ajungem la 50%. S-a declarat însă sceptic.
Este greu de crezut că putem, pentru că nu s-a făcut din păcate nimic în această perioadă care a trecut. Este greu de crezut că vom reuși, dar cu efort, ne putem propune toate aceste lucruri.
