Desi a fost unul dintre cei mai vocali oponenti ai exploatarii miniere cu ajutorul cianurilor de la Rosia Montana, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, pare sa schimbe macazul in aceasta chestiune. Proaspat uns la finele saptamanii trecute in calitate de presedinte al celei de-a 19-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila pentru un mandat de un an, pana in mai 2011, Borbely a declarat cu aceasta ocazie ca recenta rezolutie a PE privind mineritul reprezinta o recomandare si ca punctul de vedere al Comisiei Europene este ca in prezent nu exista alternativa viabila la folosirea cianurilor in exploatarea zacamintelor de aur si argint. In data de 5 mai, Legislativul european a votat o rezolutie care interzice cianurile in minerit.
„Rezolutia adoptata saptamana trecuta de Parlamentul European privind interzicerea cianurilor reprezinta o recomandare, dar punctul de vedere al Comisiei este ca in prezent nu exista alternativa viabila la folosirea cianurilor in exploatarea zacamintelor de aur si argint“, a declarat ministrul Mediului, citat de Mediafax. Borbely a mai adaugat ca ministerul pe care il conduce s-a asezat deja la masa tratativelor cu reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation (RMGC). „Am inceput discutiile cu compania si urmarim sa obtinem garantii in privinta mediului“, a adaugat Laszlo Borbely.
Vizavi de rezolutia PE, „cianuristii“ RMGC au vituperat asupra acestei decizii cum ca ar fi una impotriva dezvoltarii Romaniei. Intr-un comunicat de presa remis de RMGC, intitulat „Ratiunea trebuie sa triumfe asupra extremismului, in Parlamentul European“, minerii-cianu-risti de la RMGC sustin ca votul din PE este unul „fara niciun efect juridic“ si ca „demonstreaza doar un atac orchestrat si fara scrupule impotriva Romaniei si dezvoltarii sale viitoare“.
De asemenea, directorul general al companiei RMGC, Dragos Tanase, a declarat vinerea trecuta la Alba Iulia ca nu crede ca Executivul european va interzice mineritul pe baza cianurilor pana in 2011, asa cum recomanda Legislativul de la Bruxelles. Presiunile de incepere a activitatii de extractie in zona s-au intensificat in special datorita pierderilor din ce in mai mari pe care RMGC le-a raportat recent. Gabriel Resources, actionarul majoritar cu 80% din actiunile la RMGC, a inregistrat in primul trimestru al acestui an o pierdere neta de 15,4 milioane de dolari canadieni (12 milioane de euro), dupa ce a cheltuit circa 7 milioane de dolari canadieni din bugetul pe 2010 al proiectului din Muntii Apuseni.
Bugetul pentru anul acesta dedicat proiectului Gabriel Resources a fost recalculat. Initial, canadienii alocasera 38,4 milioane de dolari canadieni pentru ca mai apoi Gabriel Resources sa scoata din buzunare diferenta pana la 46 milioane de dolari canadieni (35,9 milioane de euro). Investitiile au fost motivate de „accelerarea unor anume angajamente fata de comunitatea din Rosia Montana, care vor reduce somajul ridicat din zona“, potrivit unui raport RMGC.
Se pare ca, in Romania, toate sforile pentru reusita acestui proiect, ai carui termeni economici sunt dezavantajosi pentru statul roman care va lua „praful de pe toba“, sunt trase, iar clasa politica se pregateste sa faca o noua afacere de tip „Sterling“ prin care bogatiile subsolului nostru vor umple din nou buzunarele jucatorilor de prim rang din industria miniera mondiala. Dupa „aurul negru“ din Marea Neagra, si aurul galben de la Rosia Montana va lua drumul Canadei in acelasi spirit de afacere paguboasa pentru Romania.
